Cum te comporți când ești refuzat și cum refuzi ca blogger

Este vorba aici de faptul că uneori vei propune o colaborare cu o companie sau alți bloggeri și te vei trezi cu refuzuri. Întâmplarea face că vei fi și tu în situația în care va trebui să refuzi. A accepta un NU și a spune NU cred că sunt lucruri absolut necesare în viața de blogger.

Mă gandesc la subiectul acesta de ceva vreme și, așa cum era de așteptat, am ajuns să scriu despre el. Sunt câteva lucruri care trebuie luate în considerare și caut să țin cât mai mult cont de o vorbă a Îndrăgitului Eftimie:”[…] un jurnalist trebuie să răspundă la șase întrebări: cine, ce, unde, când, de ce, cum […]” Bloggerii NU sunt jurnaliști, dar este bine să ținem cont de o asemenea vorbă.

Ascult cu drag podcasturi de tehnologie și savurez fiecare secundă din istoria și detaliile unei lumi în care tehnologia este văzută ca un instrument de îmbunătățire a vieții și a relațiilor dintre oameni. La emisiunea numărul 333 a Podnutz Daily Steve Cherubino, realizatorul acestui podcast, lovea destul de tare în Carbonite pentru faptul că l-au refuzat ca reseller. Pentru cei ce nu știu, Carbonite este o companie destul de mare din SUA care oferă backup online și sponsorizează podcasturi respectabile precum This Week in Google, a lui Leo Laporte, și Geek News Central, a lui Todd Cochrane.

Leo Laporte are peste un milion de ascultători la fiecare emisiune iar Todd Cochrane are peste 170 000 de ascultători în toată lumea. Podnutz este mai micuț. De aici îți poți da seama de ce au fost refuzați. Ți se pare că a fost corect din partea lui Steve Cherubino să lovească în Carbonite și să spună că este un serviciu prost? Nu. Crezi că vor dori să colaboreze cu el în viitor? Nu.

La fel și în umila și mica noastră lume a blogurilor din România. Vei fi refuzat de X, de Y, la orice oră și pentru orice motiv. Ce faci atunci? Lovești în ei pentru că preferă să își investească timpul și eforturile în altcineva? Eu nu aș mai lucra cu unul ca tine.

Cine te va refuza? Oricine. De la compania care crezi că trebuie să vadă în tine o speranță a viitorului până la bloggerul la care mai comentezi din când în când. Ce faci în cazul acesta? Stai cuminte și respecți dorința lor de a-și face treburile când și cum vor.

Ce îți va refuza? Orice. De la un link pe un blog anume până la recenzii de electronice. Sau va refuza să aibă articole plătite pe blogul tău. Sau banere. Sau îți refuza guest post-ul scris pentru ei. Ce faci atunci? Mergi mai departe fără să arunci cu noroi pentru că trecutul are mereu darul de a te lovi când ți-e mai dragă viața.

Unde va apărarea refuzul? Oriunde. Pe net sau chiar când discuți cu ei. Prin email sau prin mesaj text vei vedea că nu doresc colaborarea cu tine. Ce se așteaptă de la tine? Prin aceeași metodă să le mulțumești că au petrecut acele secunde gândindu-se cum să îți spună că nu acceptă. La fel, lasă loc de bună ziua și vei avea de câștigat.

Când te vor refuza? Oricând. Tocmai când ai cea mai mare nevoie de o mână de ajutor sau tocmai când tu crezi că ești în stare să ceri colaborări. Există un timp pentru toate iar tu trebuie să accepți că ei își fac timpul lor și că, poate, tu mai trebuie să înveți și să crești.

Cum te vor refuza? Oricum. Aici este interesant: îți vor zice frumos, îți vor zice urât sau nu îți vor zice nimic. Să repet ce am zis mai sus? Dacă te refuză frumos, răspunzi frumos și mulțumești. Dacă te refuză urât, faci același lucru ca înainte. Dacă nu răspund deloc, ori insiști, ori o lași pe altă dată. Nu înseamnă că tu, ca blogger, trebuie să fii Maica Tereza a blogosferei și totul să fie învăluit în pace, iubire și politețe, dar trebuie să știi ce războaie duci și cum. Cum mă refer aici mai mult la cei mici (ca mine) zic că este de preferat să ne învățăm cu diplomația. Când vom crește vom ști să tratăm la fel de diplomat situațiile.

De ce te refuză? Uite de aia. Dacă ai făcut vreo dată prostia să întrebi te un ton prea direct “DE CE!” dă-mi voie să îți ofer în mod gratis o diplomă de prost. Cum asemenea diplome sunt digitale și se dau pe ochi frumoși am destule. Nu e treaba ta să iei la socoteală un refuz, dar poți întreba politicos ce ai putea îmbunătăți pentru ca o viitoare colaborare să fie valabilă.

Presupun că este lesne de înțeles că ești refuzat pentru că: ești mic, nu oferi credibilitate, nu ai cititori care să fie în targetul companiei, nu ești în cercurile potrivite, nu și nu. Nu trebuie să te oprești aici. Am primit câteva refuzuri și mi-a fost dat să înțeleg că mai am de lucrat. Notat. Îmi văd de treabă și lucrez pe mai departe. Viitorul va decide dacă vom colabora. Ia zi, cum este să treacă timpul, poate anii, și să vezi acele companii cum se întorc la tine și cer o colaborare? Nu ar fi făcut asta dacă ai fi aruncat cu pietre în ei.

Am fost și de cealaltă parte a baricadei în care m-am văzut nevoit să refuz de la schimb de linkuri, la articole sau linkuri plătite în blogroll. Nu multe cazuri, nici puține. Cum scriu aici numai despre anumite subiecte și promovez strict căteva lucruri nu pot și nu vreau să accept nici plătit ceva care nu îmi place sau nu mi se pare potrivit pentru blog. Cu toate astea nu am considerat de cuviință să vorbesc urât cu oamenii sau sa îi refuz ca din topor. Când sunt prins în pasă proastă și mi se cere un schimb de link ofer în emailul de răspuns linkul către pagina Despre unde zic clar că nu mă interesează schimburile de link.

Cum te comporți când ești refuzat? Mulțumești și mergi mai departe!

Cum te comporți când trebuie să refuzi? Mulțumești de ofertă și lași loc de bună ziua.

Tu cum te comporți în asemenea cazuri?

4 Responses to “Cum te comporți când ești refuzat și cum refuzi ca blogger”

  1. Daca nu stii sa gestionezi un refuz cat-de-cat decent oare cum vei reactiona la atacuri sau jigniri?…
    Si aici e ca in viata, in general, daca arunci cu noroi n-ai sa mai vezi usa deschisa.

    • Manuel Cheta 23. Dec, 2011 at 19:48

      In genere nu vei fi injurat :)) Totusi, este bine sa te uiti cat mai obiectiv la ceea ce faci si vei intelege mai bine ce si cum.

  2. Depinde de la caz la caz, nu pot sa spun ca exista un tipar fiindca sunt oameni diferiti cei cu care interactionam… dar e bine sa fii deschis discutiilor.
    Spre exemplu a venit un tip la mine prin pagina de contact si imi spunea ca vrea sa cumpere un link de la mine. Am inceput sa intreb ce. cum, pentru ce, pentru cat timp si am realizat ca nu mai facuse asta…. si a trebuit sa fac consiliere cu el(atat pe cat ma pricep) mi-am pierdut vreo 40-60 de min raspunzand la emailuri, explicand sper ca el a castigat acele minunte…
    De obicei asa fac, discut. Daca omul stie sa-mi multumeasca la sfarsit bine daca nu, tot bine eu stiu ca am facut ceva bun.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Atitudini — De ce refuz colaborările | Blog Şerban Stănescu - 23. Dec, 2011

    […] Powered by us.groups.yahoo.com Se pare că am comunicat telepatic cu Manuel Cheţa pe tema „Arta de a refuza”. […]