Un blog, un blogger, o blogosferă

Dorin, te contrazic. Blogul va rămâne blog, bloggerul va scrie în continuare, blogosfera va exista în continuare ca grup heterogen (cum altfel?) compus dintr-o mulțime de zănateci.

Era o vreme în care credeam că eram singurul blogger din România. Era prin 2010 asta, când am pus mâna pentru prima dată pe un blog pe WordPress.com: manubv.wordpress.com. Nu știam să existe alții ca mine atunci când am scris Hello World și eram fericit. Când am aflat că există mulți alții ca mine m-am desumflat, dar am continuat și am văzut cum mulți bloggeri care începuseră în 2010 s-au pierdut pe drum. Blogul a fost și a rămas pentru mine un canal prin care să spun oamenilor ce gândesc și să atrag în grupul meu mic oameni care gândesc ca mine.

Blogul a fost și este un jurnal unde scriu ce gândesc iar modul în care scriu poate influența viața unor oameni. Văd în blog un mecanism prin care pot să țip către lume iar lumea îmi răspunde fără a mă considera nebun. Dacă te duci la intersecție și îți zici în gura mare părerea, oamenii te vor ignora. Nu la fel cu blogul.

Faptul că blogul este folosit azi pentru a republica ce zic alții, pentru a scrie advertoriale de doi bani și pentru a obține un pișcot este doar un fapt. Se petrece, există, e inevitabil. Este o alegere. Așa se întâmplă atunci când oricine are acces la un blog. Și nici nu văd cum ar putea fi altfel. Blogul este ca o terasă cu low entry point, dar cost mare de menținere și se filtrează cu timpul. La un moment dat, la fel ca în viață, înveți ce bloguri să ocolești.

Blogul rămâne un instrument prin care ai șansa ca tu, prin modul tău de a fi, de a te exprima, să aduci valoare măcar unui singur om din când în când, dacă nu chiar comunității. Gândurile tale au șansa de a schimba minți, și cum altfel ai putea face asta dacă nu printr-un blog, un jurnal online în care te exprimi așa cum îți place, despre orice, oricând, oricum?

Blogul este. Că ai închis comentariile sau nu, este irelevant. Este alegerea ta. Cine vrea să îți zică ceva neapărat o va face chiar dacă va trebui să îți dea cu piatra în cap. Comentariile nu sunt mereu necesare.

Bloggerul. Aici lucrurile sunt la fel de simple pe cum le-ai spus și tu. În mod idealist, este omul care se folosește de blog pentru a-și imprima gândurile în mintea oamenilor. Este omul care se folosește de un tool în mod inteligent pentru a strânge o comunitate în jurul lui. Este tipul care poate aduce valoare în viața cuiva prin modul lui de-a fi. De altfel, în viața de zi cu zi, bloggerul este fie un tip simpatic care publică articole după suflețelul lui, fie este un dobitoc care pune advertoriale de 10 lei pe bandă rulantă, fie este un prost care republică ce scriu alții.

Asta este viața. Unii oameni aleg să fie jeguri, să fie proști, să fie pișcotari. Cu toate acestea bloggerul va exista în continuare. Că tot l-ai pomenit pe Maddox, el tot blogger e, blogul lui tot… blog. E vlogger mai nou 😀

La partea de blogosferă sunt destule de discutat și rupturile ce s-au făcut de-a lungul anilor din cauza unor bloggeri care și-au băgut joc de un asemenea privilegiu, bloggingul, vor lăsa urme sănătoase de-acum încolo.

Nu ai o blogosferă strânsă într-un organism oficial pe cum este presa, dar fuck cares. Bloggerii nu trebuie să fie strânși obligatoriu sub un singur acoperiș, cu o singură influență. Tocmai aici este frumusețea blogosferei: este o mulțime heterogenă de voci care toate țipă și arareori la unison. E de bine. Înseamnă că avem aici de-a face cu independența grupurilor/bloggerilor individuali.

În urmă cu ceva ani Chinezu încerca să sedimenteze comunități online locale de bloggeri care să fie toți într-un gând. Să formeze o blogosferă coerentă, aș zice. Pe lângă proiectele comune care le-ar fi făcut pentru localitățile în care ar fi fost aceste comunități online, ele ar fi trebuit să devină și canal de promovare a campaniilor lui.

N-a mers așa de bine. Cel puțin nu în Brașov unde comunitatea online locală, Social Media Brașov, a devenit un grup de prieteni care ne ajutăm într-o mulțime de situații. Nici că se putea mai bine.

Ne dorim o blogosferă unde există o singură influență ori ne dorim multe minți independente? O prefer pe a doua. În cazul acesta avem o blogosferă în România, cu toate că nu este cea mai sănătoasă și cu toate că este văzută doar ca o vacă de muls, aviz Chinezu, diferite agenții de spammeri gen SEO Monitor, pișcotari, bloggeri proști.

Dorin, blogul este bine-mersi, bloggerul va continua să planteze idei în mințile oamenilor iar blogosfera va trece prin oricâte schimbări va fi nevoie pentru a cerne ce este mai bun. Internetul a stabilit deja regulile astea cu mulți ani în urmă.

PS: Bună întrebare: dacă nu ești blogger, de ce ai blog? Vremea blogurilor nu se duce. Poate vremea unor bloguri. Cum zice Arhi: mai bine să ne îngrijim de blog, decât de blogosferă.

PS1: Sau poate că ne-ar plăcea cum este în Rusia, unde este periculos să ai un blog?

11 Responses to “Un blog, un blogger, o blogosferă”

  1. Si a venit si ziua in care pot sa-ti spun: “Ti-am zis eu?” 😀

  2. Tu nu ai înțeles foarte bine postarea mea, nu?

    • Manuel Cheta 15. Sep, 2014 at 23:57

      Ce am inteles este asta: daca pentru tine blogurile au murit, pentru restul continua.

      • N-ai înțeles nimic. Înainte să-mi dedici articole kilometrice, te-ar ajuta să și citești ce scriu.

        • Manuel Cheta 16. Sep, 2014 at 08:25

          Am citit de mai multe ori. Aia am inteles. Zi-mi ce vroiai sa zici cu articolul daca zici ca nu am inteles nimic.

          • eu am observat ca Dorin face destul de des aceasta remarca: nu m-ai inteles, mai citeste o data. ei vezi, nu e lucru usor sa te faci inteles, mai mult decat atat, sa digeri parerile altora nu-i lucru trivial, necesita o investitie mare de timp etc.
            principala problema a majoritatii blogger-ilor, daca ii putem numi astfel, este ca nici ei nu prea stiu de ce scriu.
            in rest, pentru cei ca mine e doar un interesant fenomen si experiment social.

  3. Manuel, blogul este doar pentru cei care stapanesc arta daruitului si a strangerilor de mana. Toti ceilalti umbla dupa potcoave de cai morti. Ei nu ne inteleg. Noi ii compatimim. Si mergem mai departe fiecare pe drumul sau.

    • Manuel Cheta 16. Sep, 2014 at 08:26

      Prea pacat ca a te numi blogger a ajuns sa fie un lucru rau. Mai sunt ceva bloggeri care chiar scriu bine si de drag.

  4. Manuel, incearca un test, eu l-am facut: nu comenta pe alte bloguri si curand vei ajunge sa constati ca ai un blog unde poti linistit sa vorbesti singur. Informatii interesanta sunt milioane pe net, cu sau fara ale tale. Si atunci incepi sa te intrebi: de ce? Poate doar sa lasi posteritatii cate ceva dintr-un fel de jurnal propriu…
    Probabil ai observat ca eu am lasat-o mai moale. Tocmai pentru ca m-am intrebat: de ce, ce rost are, cui ii pasa?
    Lumea n-o vei schimba nicicum.

    • Manuel Cheta 16. Sep, 2014 at 09:30

      Dar eu oricum nu las comentarii pe bloguri. Chiar foarte rar iaer la dorin era unul dintre locurile unde mai lasam comentarii. Daca am lasat 4-5 comentarii in ultimele luni este mult.

      Cititorii vin bine-mersi, chiar daca nu lasa o vorba pe aici. Nu ma supar. Asa suntem cu totii: consumam si ne vedem de drum. Mergem mai departe, dar fiecare cum stie mai bine. Eu continui sa scriu 😀