ICR podcast #111: damnatio memoriae?

O săptămână în cultură luată la rost de către Dorin și Efu. Cei doi au podcastul ICR, Istoria Culturală a României, podcast în care iau la rost ultimele șapte zile din lumea culturii în genere. De data aceasta au discutat despre scandalul cu Pleșu și de ce Efu NU îl consideră om cu morală intactă și despre manele ca gen muzical.

Așa cum am mai scris și aici, daca acele manele ar fi cântate de români, atunci nu am avea nici cel mai mic bai, dar dacă sunt cântate de țigani, atunci ne supărăm.

Îmi place concluzia celor doi de la ICR: dacă o manea este preluată de cântăreți americani și făcută celebră, atunci românii sunt puși într-o dilemă mare, dar, mai ales, vor fi obligați să accepte că maneaua este un gen de muzică pe care ei nu îl plac, nu ceva care trebuie urât.

Cei de la ICR au mai discutat și despre dreptul la liberă exprimare legat de trecerea în revistă a comunismului sau a fascismului. Una este să prezinți, istoric sau în mod educativ, ce sunt cele două curente și alta este să interzici, prin lege, orice mențiune a acestora.

Este ceva de genul damnatio memoriae, dar fără succes. Dorin zicea că SUA chiar are un partid comunist, partid care este ignorat de cei mai mulți oameni din zona respectivă. Va fi în centrul atenției doar când va deveni violent.

Legat de damnatio memoriae și de ce o asemenea măsură este ineficientă vezi filmul de mai jos:

Comments are closed.