Lucruri pe care le vezi prin metroul londonez


Cred că nu este un secret pentru cititorii blogului acestuia faptul că metroul londonez merge la minut. Chiar și așa, la orele de vârf este aglomerație mare. Londra are 9 milioane de rezidenți permanenți și ziua ajunge la 12,5 milioane. Nu prea ai loc în metrou.

Uneori mai fac poze unor lucruri pe care le văd prin metrou, fie că este vorba de un anunț, fie că este vorba despre o reclamă oarecare.

Metroul londonez a fost creat prin 1850, fiind primul metrou din lume. Deștepți au mai fost oamenii la vremea respectivă, dar să nu uităm că și pe atunci Londra avea 1-2 milioane de oameni așa că decizia a fost ceva natural.

Acum, ia să vedem pozele și o scurtă descriere a lor.

– Oriunde ai fi, te poți orienta foarte ușor cu hărțile puse la dispoziție. Mai jos vezi direcțiile în care poți merge de la Island Gardens cu DLR, Dockland Light Railway. Bine, poți să îți instalezi aplicațiile London Tube sau CityMapper și vei fi salvat.

DLR este un tren automat introdus în zona Docklands prin anii 1987. Docklands cuprinde zona Isle of Dogs până spre Tower Bridge, adică zona de pe malul nordic al râului Tamisa ori delimitarea sudică a districtului Tower Hamlets.

Tower Hamlets este ceea ce oamenii numesc pe aici clasicul East End, zonă care avea multe docuri, dar era plină de sărăcie. Serialul britanic East Enders este creat în jurul unei familii care trăia în această zonă. Isle of Dogs, unde trăiesc acum și prin care trece DLR-ul, era o zonă foarte săracă până când în 1970 guvernul UK a creat London Docklands Development Company, un fel de SA care s-a ocupat de dezvoltarea zonei. După închiderea docurilor lumea stătea în sărăcie lucie.

LDDC a vândut o serie de terenuri către dezvoltatori și acum sunt cartiere rezidențiale peste tot. Tot ei au creat cartierul Canary Wharf care este un centru financiar cu zgârie-nori ce au și 40-50 de etaje.

– Când se face curățenie sau pe vreme ploioasă te anunță mereu că ai putea aluneca.

– Cercul roșu cu undreptunghi orizontal chiar pe mijloc este o stemă ușor de recunoscut prin lume. Aici eram la London Bridge station, chiar pe partea cu Shard, la 1 minut distanță de Borough Market, unde a avut loc atacul terorist acum ceva luni de zile.

– Pe scările rulante se stă pe dreapta și se merge pe partea stângă. Toată lumea urăște omul care stă pe partea stângă atunci când ar trebui să meargă. Vei auzi la un moment dat câte un britanic zicând apăsat “sorry”, semn că cel care stă aiurea trebuie să se dea la o parte. Britanicii nu sunt agresivi de fel, dar sunt, în schimb, pasiv-agresivi, prin expresii și gesturi. “Sorry” poate însemna orice de la “scuze” până la “am să-ți ucid familia în somn dacă nu te miști”.

– Cică iSmash a fost creat de un student care se săturase de buticurile de cartier care cereau prea mulți bani pentru o reparație ori de firmele mari care pierdeau săptămâni până îți reparau telefonul. La iSmash repară repede și la costuri acceptabile.

– TfL sau Transport for London, autoritatea care se ocupă de transportul public în Londra face pași mari către crearea unei flote de autobuze verzi. Au 70 de autobuze electrice și peste 2400 de autobuze hibride. Am mers cu unul dintre autobuzele electrice și nici nu îți dai seama când se pune în mișcare.

Din cauza poluării TfL trebuie să schimbe întreaga flotă în ceva verde, dar obligă și taxiurile să treacă pe tehnologii similare. Prin 1952 poluarea ajunsese la un nivel atât de rău în Londra încât în acel an au murit 12000 de oameni și au fost răniți 200 000. Marele Smog al Londrei a fost un semnal clar că orașul trebuie șa rezolve problema poluării. Acum Londra este pură comparativ cu vremurile respective.

– Orele de vârf în Londra sunt între 7 – 9:30 AM și 4-7PM. În intervalele orare respective biletele de transport sunt mai scumpe. Dacă ieși la plimbare și vrei să economisești bani, atunci mergi în afara orelor de vârf. Desigur, la orice oră ieși la plimbare, nu uita să dai ghiozdanul jos pentru că nimeni nu are chef ca tu să îi iei aerul cu ghiozdanul care ocupă loc aiurea. A, și uită-te atent în jur ca nu cumva cineva să își lase sacoșa ori ghiozdanul în urmă. Ar putea fi o bombă. Just saying. În 2016 a fost o tentativă de atac cu bombă pe DLR iar anul acesta a fost un atac pe bune pe altă linie, dar oamenii au scăpat cu viață.

– Mind the gap. Sunt anumite stații unde gaura dintre tren și platformă este suficient de mare încât să încap eu în ea. Sunt anumite stații chiar în curbă. Zeci de oameni au ajuns la spital după ce au căzut aiurea în acea gaură la stația Baker Street anul trecut. Mind the gap.

Alte lucruri despre metroul londonez:
– dacă ești o persoană cu handicap, metroul londonez are grijă de tine, ba chiar trimite un om de-a lor să te ducă în anumite locuri

– sau poți vedea locuri secrete ascunse în subsolul Londrei

– învață câte ceva despre DLR și cum fac ei reparațiile

– metroul londonez se extinde de la an la an

– ghid pentru cei care nu știu cum vine treaba cu comportamentul pasiv-agresiv al britanicilor

– și bonus un film făcut de mine cu călătoria de la Stratford la Canary Wharf cu trenul automat DLR

No comments yet... Be the first to leave a reply!