Despre filme și experiențe noi

În ultima perioadă sunt plin de articole “Despre…”, dar formatul îmi place. Aduce a studii științifice vechi când începeau numele cărții cu “Despre X sau Y”. De data aceasta scriu despre filme proaste. Țin să subliniez aici că film prost înseamnă film care mă plictisește, dar și unul care are un scenariu care nu se pupă ori actorii joacă precum o cizmă, fără viață, fără implicare, fals.

De curând am văzut Final Recall cu Wesley Snipes și, fiind un film cu Wesley Snipes, mă așteptam să fie un film de acțiune, mai ales unul SF în care el se luptă cu extratereștrii peste tot. A omorât doi extratereștii, a fost multă vorbărie, multe cadre trase de păr aiurea, plictisitor de mori, cu toate că nucleul poveștii este ceva ce trebuie explorat: extratereștii care au venit o dată la ceva milioane de ani pentru a face un upgrade omenirii.

Cu alte cuvinte Final Recall 2017 este o idee faină aplicată prost. Faptul că folosești un actor ca Wesley Snipes nu salvează filmul. Degeaba ai un actor bun, dacă totul în jurul lui este creat să îl submineze. Ceva îmi spune că Snipes este pe tușă ca actor și a acceptat orice, numai să mai apară pe ecran. Trist.

Am, în schimb, părere foarte bună despre Star Trek: Discovery, de pe Netflix: idee faină, aplicată fain, efecte speciale credibile, istorie credibilă, consistență internă și toate cele.

La Final Recall am sărit peste o serie de secvențe. A fost nițel insuportabil și, în plus, îți pui un milion de întrebări, printre care: dacă tot îi culeg pe oameni ca pe fructe, de ce au sistem de închisori fără senzori și unii se pot plimba aiurea pe holurile alea idioate? Grrr.

Pe de altă parte, nici nu poți cere imposibilul de la filme. Până la vârsta de 30+ ani ai ocazia să vezi sute de filme care tratează o groază de subiecte. Este greu să mai dai de ceva nou, ceva care să te stimuleze într-un mod inedit. După o anumită vârstă îți dai seama că timpul trece prea repede nu pentru că ai inventat o mașină a timpului, ci pentru că faci lucruri pe care le știi deja, vezi chestii pe care le știi prea bine, nu dai de lucruri noi care să ți se imprime în creier.

Tocmai de aceea ți se recomandă să faci excursii des, să ai experiențe noi. În felul ăsta vei ajunge să ai o viață mai lungă. Nu tocmai, dar o vei percepe ca fiind mai lungă și mai plină.

Am văzut că sunt fan foarte mare al filmelor origine, în care vezi de unde a apărut un personaj ca Hulk, Wonder Woman, Captain America și alții. Filmele ce urmează în seria respectivă parcă nu mai au același aspect de noutate. Norocul meu este că mă poți ferici cu filme în care este acțiune din plin. Poți avea și 1000 de episoade Transformers, dar dacă ai acțiune în fiecare așa cum știu eu, atunci voi fi fericit.

Dacă un film este plictisitor, adică nu are explozii, acțiune, atunci măcar ar trebui să aibă o poveste faină care să fie spusă fain cum este filmul Arrival. Acțiune zero, dar suspans din plin, poveste genială, foarte bine expusă și generos gândită. Super fain.

Desigur, în loc să mă uit la filme proaste ca Final Recall aș putea citi cărți, dar fac asta deja. Citesc zilnic din două cărți câte două capitole din fiecare. Nu vrem să întrecem norma la citit, nu? În plus, simt nevoia să pun creierul pe pauză și pentru asta am nevoie de filme: nu vreau să gândesc la nimic, ci doar să observ. Filme și jocurile video fac asta, cărțile nu.

Concluzie: filmele proaste au mai puțin de 1,5 ore pentru că durează o veșnicie să ajungi la finalul lor.

No comments yet... Be the first to leave a reply!