“Watching The English” de Kate Fox

Cea mai bună ocazie să te gândești despre propria societate și despre altele este să pleci în pribegie pentru un anumit număr de ani. Stau de 3 ani în Londra și am avut ocazia să vad multe nații și cum se comportă. Cu ocazia asta fac comparații cât de des pot și văd ce avem bun sau nu.

În toată povestea asta apare întrebarea “de ce suntem la coada Europei?”. Adevărul este că sunt veacuri întregi de societate românească, de tipologie specifică “mioritică” numai bună de pus în ramă. Știm de la Iorga și de la Caragiale că românii aveau comportamentul ce îl vedem azi de mai bine de 100 de ani. Și asta era prin 1900. De două sute de ani suntem ceea ce suntem, cu bune și rele.

Un mod numai bun de a pune o oglindă în fața românului este să citești despre alte societăți sau să locuiești acolo. Am cumpărat cartea Watching The English a antropologului britanic Kate Fox și nu am fost dezamăgit.

Când citești cartea te întrebi cum fac românii când întâlnesc pe cineva nou, cum se comportă la ieșirea în oraș, cum reacționează la locul de muncă.

Kate Fox face o radiografie a englezismului, a modului de a fi al englezilor de la diferențele de clasă, la social “dis-ease”, o timiditate ieșită din comun ce îi face să pară reci în fața unui popor “latin” și deschis ca al nostru. Adevărul este că cele povestite în carte le văd în jurul meu la colegii britanici și o parte dintre lucruri le-am descoperit pe propria piele.

Așa am aflat despre cele 27 de sensuri ale cuvântului sorry și despre despre eticheta în metroul londonez.

Din carte am mai aflat cum se salută oamenii care abia se cunosc într-un pub, de ce britanicii se comportă ca niște animale sălbatice când merg în concedii, de ce nu este bine să contrazici un britanic atunci când spune ceva despre vreme. Cartea este o radiografie foarte ciudată a nației britanice și, desigur, nu găsește sursa comportamentului, dar măcar îl descrie.

Câteva lucruri ce le înveți din carte:
– sorry are multe sensuri și este spus ca un reflex
– please și thank you sunt alte expresii spuse din reflex
– nu sari niciodată peste rând
– dacă sari peste rând, vei da nas în nas cu modul pasiv-agresiv de-a fi al britanicilor și vei auzi mârâituri, primiri dramatice, oamenii de la rând vorbind între ei despre cât de rău este să sari rândul
– diferențele de clasă sunt ușor observabile: de la cuvintele folosite, la îmbrăcăminte, la comportament în genere
– când tocmai cunoști un britanic zici doar “hi”, dai mâna scurt și NU zici “nice to meet you”
– la fel, dacă abia cunoști un britanic, nu te prezinți, ci numele se dă la final de întâlnire și doar printr-o coincidență, nu ca ceva făcut cu intenție
– nu se discută despre salarii și cât au costat lucrurile, ci doar se dau contexte generale
– dacă ai cumpărat o casă scumpă, nu te lauzi, ci te plângi cât de mult a costat să redecorezi casa, cât de aiurea este starea casei, cât de multe alte ai avut de completat; este un fel de a te da mare, dar o faci plângându-te
– când un britanic te întreabă “ce faci”, singurul răspuns este “fabulous, great, awesome”; dacă ești extrem de obosit ori ai avut un necaz mare, atunci îți este permis să zici “fabulous, considering”
– singurul moment în care îți este permis să zici că ești “fine”, este când tocmai ți s-a amputat piciorul și tu simți că a venit sfârșitul lumii
– nu îți este permis să te dai mare, să vorbești deschis despre bani, să îți iei munca prea în serios și nici să faci excese
– legat de muncă “work hard, play hard” trebuie înțeles “în moderație”
– la pub nu lași bacșis, ci întrebi “and one for you?”, lucru ce înseamnă că îi dai o bere celui de la bar (el îți va lua banii de pe card și va bea berea din partea ta când are timp)
– la pub îți iei singur berea, nu ți-o aduce nimeni
– la pub nu îți este permis să dai dreptate colegului cu care te contrazici
– la metrou nu te uiți la oameni mai mult de o fracțiune de secundă

Sute de asemenea mici informații vei învăța din cartea lui Kate Fox. Vei înțelege de ce britanicul se uită ciudat la tine când zici ceva sau când te comporți într-un fel anume. Have fun 😀

Trackbacks/Pingbacks

  1. Podcast “Un român în Londra” ep 54 – protestul diasporei primit cu bastoane pe 10 august, căldura excesivă a părăsit Londra | Manuel Cheța - 14. Oct, 2018

    […] 35-38 de grade Celsius, apoi am discutat despre aplicații utile pentru UK, despre cartea lui Kate Fox, Watching the English și despre cartea lui Cristi Danileț, cea cu educația […]