Amanda Palmer despre arta de a cere si ce ne invata Thoreau despre acceptarea iubirii


„Aveti compasiune pentru toti cei pe care ii intalniti, chiar daca nu doresc acest lucru”, Lucinda Williams a cantat din casti in inima mea, intr-o dimineata ploioasa de octombrie, in trenul spre Hudson. „Ceea ce pare cinismul este intotdeauna un semn, intotdeauna un semn …” Am fost indreptat spre Hudson pentru o conversatie cu un muzician foarte diferit, dar nu mai putin stralucitor, si un spirit de lunga durata – talentata si amabila Amanda Palmer. matrimoniale rm valcea barbati Intr-o casa de scoala abandonata de peste drum de casa gazdei sale, ne-am asezat sa vorbim despre cartea ei magnifica si necesara din punct de vedere cultural, Arta intrebarii: cum am invatat sa nu mai fac griji si sa permit oamenii sa ajute ( biblioteca publica | IndieBound) – o investigatie scrisa frumos despre motivul pentru care avem atat de greu sa acceptam compasiunea in toate permutiile sale, de la dragoste la ceea ce este nevoie pentru a-si face viata, ce se afla in spatele cinismului nostru in refuzul acesteia si modul in care a invata sa il acceptam face posibila cele mai mari daruri ale umanitatii noastre impartasite.

Sunt partial, poate, pentru ca propria mea sustinere depinde de acceptarea ajutorului. Dar, de asemenea, cred profund si particip in mod activ atat in ​​yin, cat si in yang de acea osmoza vitala a daruirii si primirii care mentine vie economia creatoare de astazi, obligand artisti si public, scriitori si cititori, muzicieni si fani, in cauza comuna a culturii creative. . „Este doar atunci cand solicitam ca suntem raniti”Henry Miller a scris in contemplarea cercurilor de a da si a primi in 1942, dar inca par neplacut prins in capcana paradoxala de prea mult drept la ceea ce simtim ca vrem si prea putina capacitate de a accepta ceea ce avem cu adevarat nevoie. matrimoniale gay maramures Dezvaluirea acestei capcane este ceea ce Amanda exploreaza cu parti egale, o profunda vulnerabilitate personala, o perspectiva profunda asupra vietii private si publice a artei si o convingere curajoasa cu privire la viitorul culturii creative.

Cel mai urgent apel de clarificare care rasuna in intreaga carte, care se bazeaza pe grozava discutie TED a lui Amanda, este pentru a ne dezlipi criteriile dure si inguste pentru ceea ce inseamna sa fii artist si, mai ales, pentru a dezlega ideile noastre pedepsitoare despre ceea ce face una un ne-artist, sau – mai rau inca – un artist care nu este suficient. Amanda scrie despre epidemia de anxietate a Sindromului Impostor, astfel de notiuni limitative:

Oamenii care lucreaza in arte se angajeaza zilnic in lupte stradale cu The Police Fraud, deoarece o mare parte din munca noastra este noua si nu este clasificata usor sau conventional. Cand esti artist, nimeni nu iti spune sau te loveste cu bagheta magica a legitimitatii. Trebuie sa-ti lovesti capul cu bagheta facuta manual. matrimoniale 24 publi Si te simti prost facand-o.

Nu exista „calea corecta” pentru a deveni un adevarat artist. S-ar putea sa credeti ca veti dobandi legitimitate mergand la universitate, publicati, inscrisi pe o casa de inregistrare. Dar este totul prost, si totul este in capul tau. Esti artist cand spui ca esti. anuntul .ro matrimoniale Si esti un artist bun cand faci pe altcineva sa experimenteze sau sa simti ceva profund sau neasteptat.

Dar in istoria geniului creator, aceasta patologie pare a fi o dezvoltare destul de recenta – lupta de a fi artist, desigur, nu este nimic nou, dar lupta de a crede ca a fi unul pare a fi o boala unic moderna. Intr-unul dintre cele mai revelatoare pasaje din carte, Amanda subliniaza un detaliu biografic putin cunoscut despre viata lui Henry David Thoreau – cel care a decis sa traiasca viata de sine statatoare langa iazul Walden si a proclamat in mod memorabil: „Daca ziua si noaptea este astfel incat sa ii salutati cu bucurie, iar viata emite un parfum ca florile si ierburile cu parfum dulce, este mai elastica, mai instelata, mai nemuritoare – acesta este succesul vostru. ” Este un detaliu care, astazi, ar face, fara indoiala, Thoreau tinta acelei naratiuni automate a privilegiilor, in timp ce indicam un deget si il numim „pozer”:

Thoreau a scris in detalii dureroase despre felul in care a ales sa se indeparteze de societate pentru a trai „prin mijloace proprii” intr-o mica cabina taiata manual de 10 metri pe 15 metri. Ceea ce a lasat din Walden , insa, a fost faptul ca pamantul pe care l-a construit a fost imprumutat de la vecinul sau bogat, ca amicul sau Ralph Waldo Emerson l-a dus la cina tot timpul si ca in fiecare duminica, mama si sora lui Thoreau aduceau peste un cos de produse proaspat coapte pentru el, inclusiv gogosi . anunturi constanta matrimoniale

Ideea lui Thoreau aruncand o privire ganditoare asupra intinderii transcendentalului Walden Pond, un albastru care se arunca pe pantoful tau cu fir, in timp ce mananca gogoase pe care mama i-a adus-o pur si simplu nu mai trece cu imaginea majoritatii oamenilor despre el de un nobil incredere in sine , eroul popular al maduvei.

Daca Thoreau ar fi trait astazi, aratat intr-o cultura care-i spune sa-i scoata chipsurile de gogosi la credibilitatea lui, le-ar fi luat? Si de ce nu? Amanda scrie:

A lua gogosi este greu pentru o multime de oameni.

Nu este actul de a lua atat de dificil, ci este mai mult teama la ceea ce vor gandi altii atunci cand ne vad scapandu-ne la manuscris despre pura transcendenta a naturii si despre importanta increderii in sine si a simplitatii. In timp ce mangaiati gogoasul altcuiva.

Poate revine la aceeasi problema veche: pur si simplu nu putem vedea ce facem atat de important pentru a merita ajutorul, dragostea. matrimoniale erotic

Incercati sa va imaginati suparandu-l pe Einstein devorand o gogoasa adusa de asistentul sau, in timp ce statea sclav pe teoria relativitatii. Incercati sa va imaginati sa va suparati pe Florence Nightingale pentru ca gustati pe o gogoasa, in timp ce luati o pauza de la a ajuta neobosit bolnavii.

Artistilor, creatorilor, oamenilor de stiinta, alergatorilor non-profit, bibliotecarilor, ganditorilor ciudati, initiatorilor si inventatorilor, tuturor oamenilor de pretutindeni care se tem sa accepte ajutorul, sub orice forma apare,

Va rog, luati gogosi.

Pentru tipul din trupa mea de deschidere, care era prea rusinat sa iasa in multime si sa accepte bani pentru trupa sa,

Ia gogosi.

Fetei care si-a petrecut douazeci de ani ca interpret de strada si stripper care traieste cu mai putin de 700 de dolari pe luna, care a continuat sa se casatoreasca cu un autor cel mai bine vandut pe care il iubeste, fara indoiala, dar chiar si ca iubirea masiva nu o poate rupe de nedorinta de a-si accepta ajutor financiar, va rog . sait matrimoniale elmaz.ro ..

Toata lumea.

Va rog.

Luati-va gogosile. matrimoniale sibiu public 24

Dar Thoreau, se dovedeste, a primit un lucru corect in definitia sa de succes, care emana din cuvintele Amandei un secol si jumatate mai tarziu:

Cei mai fericiti artisti pe care ii cunosc sunt, in general, cei care pot reusi sa-si faca o viata rezonabila din arta lor, fara sa fie nevoiti sa va preocupati prea mult de urmatoarea plata. Nu inseamna ca fiecare artist care sta in jurul focului de tabara sau joaca in baruri minuscule, este „mai fericit” decat cei care canta pe stadioane – dar mai multe nu sunt intotdeauna mai bune. Daca simti legatura dintre tine si ceilalti este obiectivul final, poate fi mai greu cand esti separat de multime de o bariera de 30 de metri. Si poate fi mai usor de facut – desi mai riscant – cand stau chiar langa tine. Locul dulce ideal este cel in care artistul isi poate impartasi in mod liber talentele si simte direct reverberatiile cadourilor artistice comunitatii sale. conventii matrimoniale Cu alte cuvinte, functioneaza cel mai bine atunci cand toata lumea se simte vazuta.

Ca artisti si ca oameni: daca teama ta este raritatea, solutia nu este neaparat abundenta.

Dar iata unde devine paros. Lucrul ciudat si dezorientant este faptul ca chiar si cei mai bine intentionati dintre noi desfasuram uneori demiterea gogosilor in diferitele sale forme. In timp ce faceam fotografia de mai sus cu Amanda cu noul ei iPhone – model lansat cu doar cateva zile mai devreme – eu, un sustinator vocal de multa vreme si vocal al dezlegarii mitului toxic ca a fi un adevarat artist necesita neaparat sa fii un artist infometat, am fost brusc prins de angoasa simt ca o parte din mine a pus imediat, aproape automat, o palarie de la Politia Fraudelor. matrimoniale uiuiu Dar de ce nu ar trebui ea, o artista sustinuta direct de publicul ei, sa aiba cel mai recent iPhone? De ce acest lucru ar trebui sa declanseze o raspandire a autenticitatii intrebarii, mai degraba decat o sarbatoare a intregii iubiri castigate din partea fanilor care o face posibila?

A crede ca toti il facem este in acelasi timp terifiant si reconfortant.

De fapt, Amanda insasi o face. Intr-unul dintre cele mai inflacatoare pasaje din carte, isi aminteste ca a facut acest lucru chiar mamei sale – o programatoare de calculator independenta, muncitoare si realizata, intr-o epoca in care femeile din domeniu frecventau sprancenele ridicate si rareori primisera. Amanda transmite conversatia, care a avut loc dupa doua pahare de vin douazeci de ani mai tarziu:

Stii, Amanda, un lucru m-a deranjat intotdeauna. Ceva ce ai spus cand erai adolescent. matrimoniale barbati romania 2015

Oh nu. Eram o adolescenta groaznica , un angoase de hormoni si nihilism.

Ce?

Poate face aceasta imitatie a mea ca o adolescenta care ma face sa vreau sa ma targuiesc sub o masa. A facut-o acum.

Ai spus: „MAMA, SUNT UN ARTIST REAL. matrimoniale republica moldova femei Nu sunteti.’

Apoi a adaugat, mai amabil: Te stii, Amanda, erai o adolescenta tipica.

M-am intors, si am simtit ca mi se strange gatul si dintii macinau in modul de lupta-de-mama sau de zbor.

Ea a continuat, dar stii. Ai spune: „Sunt un ARTIST… dracu’, mama! Ce stii?! Esti doar un programator de calculator. matrimoniale dragasani public 24

[…]

Si atunci mama a spus ceva care mi-a demolat absolut defensivitatea. Nu cred ca, in toti anii pe care i-am cunoscut-o, am auzit-o vreodata sa sune mai vulnerabil. modele de dormitor matrimoniale

Stii, Amanda, m-a deranjat mereu. De fapt nu imi poti vedea arta, dar … sunt unul dintre cei mai buni artisti pe care ii cunosc. sit-uri matrimoniale



  • forum matrimoniale oradea
  • publi tim matrimoniale
  • matrimoniale casatorii femei timisoara
  • matrimoniale replica
  • matrimoniale romania 2018
  • matrimoniale femei ploiesti cu poze
  • forum matrimoniale timisoara
  • dormitoare matrimoniale de lux
  • forum matrimoniale publi 24
  • matrimoniale medias 2018
  • matrimoniale femei sentimente.ro
  • public 24 matrimoniale satu mare
  • matrimoniale galatii
  • matrimoniale femei cauta femei
  • anuntul a la z matrimoniale
  • matrimoniale romanesti
  • matrimoniale divortati
  • matrimoniale negrese
  • anunturi intalniri matrimoniale
  • cuget liber matrimoniale online





Este doar … nimeni nu poate vedea niciodata lucrurile frumoase pe care le-am facut. Pentru ca nu ii poti agata intr-o galerie. olx matrimoniale valcea

Apoi a urmat o pauza.

Mi-am luat respiratia adanca.

Doamne, mama. Scuze.

Si a ras si vocea i s-a facut din nou vesela. femei goale matrimoniale

Nu-ti face griji, scumpo. Aveai treisprezece ani.

[… matrimoniale pipera ]

In toti anii mei de rock-and-roll alergand, sprijinind oamenii, pledand pentru femei, oferind tuturor acestor persoane necunoscute si fanilor permisiunea de a „imbratisa nenorocitul lor artist”, de a se exprima pe deplin, de a privi munca si viata lor la fel de frumoasa. , acte de creatie unice, as fi exclus cumva propria mea mama.

[… radauti anunturi matrimoniale ]

M-am gandit la munca ei pe care nu am putut sa o inteleg, la munca creativa reala pe care a facut-o. Toata acea programare delicata, realizata manual din dantela, pe care a facut-o in timpul mortii noptii … si cat de nebuneasca se simtea cand a functionat si adevarata . matrimoniale cluj manastur .. frumusete a acestui lucru. Si tristetea, de asemenea, pentru ca nimeni nu stia vreodata pentru ea la sfarsitul noptii.

Tipul de lucrare pe care mama lui Amanda o facuse in acei ani este ceea ce atatia artisti – prin adevarata definitie legata de suflet – fac in fiecare zi, genul de munca pe care David Foster Wallace il gaseste in centrul eroismului in timp ce scria despre „Minute, ore, saptamani, an dupa an a exercitiului linistit, precis, judicios de probabilitate si grija – cu nimeni acolo pentru a vedea sau a inveseli”. evenimentul de iasi matrimoniale cu poze Ca o fata de treisprezece ani si-ar respinge eroismul stralucit al mamei sale spune mai putin despre fata si mai multe despre cultura.

Asta facem – respingem. Si cand ne ordonam ca politie impotriva fraudei, suntem intotdeauna treisprezece – in special pe internet, marea majoritate fiind, in mod inerent, treisprezece.

In acest extras din conversatia noastra, cu imagini complete pe care le puteti urmari in partea de jos, Amanda si eu aruncam proaspata gogoasa inainte si inapoi in timp ce exploram cum si de ce facem acest lucru – de ce lepadam altora eticheta „artist” si negam. noi insine gogosi pentru a nu scapa de propria noastra interpretare:

Amanda a invatat cum sa se desprinda de unghie in primele zile, lucrand ca o statuie vie pe strazile Bostonului pentru a strange impreuna o viata – lucrare care a fost concediata in mod constant de catre straini si ofiteri auto-numiti ai Politiei de Frauda ca nefiind lucratori sau nu- munca suficient de reala. matrimoniale topoloveni Acea experienta, pe care o povesteste frumos in discutia ei TED, i-a oferit o perspectiva vitala asupra transeelor ​​cele mai profunde ale impulsului care ne determina in cele din urma sa coboram de pe unghie si sa luam gogosile:

Pe masura ce am trecut prin viata mea ca statuie si mai tarziu ca muzician, am inceput sa inteleg:

Exista o diferenta intre a dori sa fii privit si a dori sa fii vazut.

Cand esti privit, ochii pot fi inchisi. Sugeti energie, furati lumina reflectoarelor. Cand esti vazut, ochii trebuie sa fie deschisi, iar tu sa vezi si sa-ti recunosti martorul. Accepti energia si generezi energie. www matrimoniale ro 100 la 100 gratis Creezi lumina.

Unul este exhibitionism, celalalt este conexiune.

Nu toata lumea vrea sa fie privita.

Toata lumea vrea sa fie vazuta.

Lucrul magic care se intampla atunci cand alegem sa dam si cand ne lasam sa primim este ca pasim intr-un cerc de largire a viziunii. fetite matrimoniale Acest lucru este, intr-adevar, ceea ce face ca paginile de inchidere ale cartii sa fie atat de puternice, deoarece Amanda povesteste vizionarea unei statui vii pe strazile din Melbourne:

Era ghemuit intr-o poza de gargara; trupul lui era complet violet, intr-un costum care i se agata pielea. Fata ii era acoperita cu o masca complexa lucrata manual, care ii dezvaluia doar ochii si ale caror oglinzi maruntite lipite ii faceau muschiul sa para mai mult ca o discoteca. Era maiestuos, ca un dragon, frumos. Cand un strain a pus bani in cupa lui, el a incurajat oamenii sa-l pateasca in timp ce facea miscari de placere serpentine. Era aproape zorii zilei si m-am intrebat cat timp lucra acolo. matrimoniale femei si fete

Patrunzata si obosita de la turneu, se apleaca pe un copac peste strada si il priveste in timp ce grupuri de tineri beti se zgaltaie si se uita la el. Si apoi, apeleaza masina timpului din propria experienta de viata – pentru unde mai traieste empatia? – si impartaseste cu el un moment rafinat al umanitatii:

In timp ce m-am ghemuit si am introdus o moneda de doi dolari, am privit in ochii lui. Se opri o clipa. Apoi cobori capul.

A fost ciudat. A inghetat in acea pozitie si am ramas acolo, in genunchii incovoiati, asteptand sa vad ce se va intampla.

Apoi tot spatele lui a inceput sa tremure incet.

El si-a ridicat capul inapoi si am privit in ochii lui, care erau plini de lacrimi.

Ne-am ghemuit acolo, pentru o clipa, fata in fata.

Am intins mana spre a-i atinge obrazul, inainte de a-l lua in bratele mele.

Si-a ingropat capul in strambul gatului, tremurand si suspinand fara sa sune.

Am inchis ochii. Am strans bratele in jurul lui. El a strans si el.

Multimea beat, care tocmai il chinuia, s-a uitat la noi si a tacut.

Am ramas, atasati, in genunchi, pentru ceea ce am simtit doua sau trei minute.

L-am tinut. El m-a tinut.

In cele din urma si-a ridicat capul si s-a uitat la mine, prin fanta din masca lui oglindita, cu ochii umedi si rosii. L-am imbratisat, piept la piept si am simtit cum respiratia ii incetineste.

I-am soptit la ureche, Reveniti la munca.

Art of Asking este o citire inconfundabila a inimii, de la coperta la coperta. In aceasta lunga si larga conversatie, filmata de minunatul Allan Amato, care a facut si fotografia de coperta a cartii, Amanda si cu mine traversam diverse fatete ale culturii creative, calatoria artistului si arta inconfortabila de a accepta ajutor, din ce compasiune inseamna cu adevarat cele mai temeinice strategii psihologice pentru gestionarea ofiterilor auto-numiti de politie impotriva fraudei si criticii capital-c la provocarile de a impartasi o viata cu o alta fiinta umana, oricat de mare este dragostea dintre cei doi.