Ciocolata de lux: clapeta aripilor unui fluture


Waslala este o regiune din junglele Americii Centrale uitata de lume. Oamenii de acolo traiesc de la mana la gura. O ciocolata de lux din toate lucrurile aduce acum speranta fermierilor si familiilor lor.

Daca doriti sa vizitati Dona Sixta, 61 de ani, aveti nevoie de un magar. Sau cizme de drumetie rezistente la caldura, o conditie fizica al naibii de buna si simturi alerte. Pentru ca drumul catre finca ei singuratica duce strict in sus, peste poteci de magari, rauri si trunchiuri de copaci deteriorate de vreme. In mijlocul desisurilor de un verde stralucitor, din care tipeste, ciripeste, suiera, croncaie si latra neincetat. Dona Sixta locuieste impreuna cu sotul ei pe un munte, undeva adanc in padurea tropicala tropicala din Nicaragua. Ea sta acum pe acest munte, amuzata, privind coada de vizitatori rosii care se strecoara incet in sus. Nu de multe ori europenii transpirati se opresc langa ea. De fapt, nu se intampla niciodata. A facut un ceainic urias de cafea deasupra semineului din coliba ei de lemn – tufisurile pentru aceasta cresc chiar langa casa ei.

Viitorul lor depinde de boabele de cacao

imagine

Dar nu cafeaua delicioasa ii aduce in aceasta zi o mica delegatie de angajati austrieci din initiativa de comert echitabil FairTrade. Dar cacao pe care o creste in jurul colibei ei, la umbra copacilor de nucsoara. Acum, cu putin timp inainte de inceperea sezonului ploios, se recolteaza fructele mari, de culoare galbena. Este prima recolta de cacao a Dona Sixta. Si, in acelasi timp, cele mai importante lor. Deoarece viitorul lor depinde de calitatea boabelor de cacao pe care ei si multi alti fermieri din regiunea din jurul orasului Waslala o vor coaja, fermenta si usca din fructe in urmatoarele cateva saptamani: ceva de mancare in fiecare zi, scolarizare pentru copii, poate o vizita la medic. Si pe termen lung: infrastructura mai buna, drumuri, spitale, posturi sociale. Si o data in viata o idee despre drepturile omului. Chiar si pentru femei. Sau niciuna din cele de mai sus.

Este greu de imaginat ca cateva boabe de cacao ar putea face asta. Dar ceea ce este adevarat in teoria haosului – si anume ca baterea aripilor unui fluture poate influenta vremea globala – se aplica si in economia globalizata: uneori, miscarile mici schimba totul.

Sepp Zotter din Stiria a fost unul dintre primii care a batut din aripi. In afacerea sa de familie din Riegersburg, Zotter produce din 1987 bomboane de inalta calitate si compuse cu curaj. Soiuri precum cirese cu seminte cenusii, branza de munte-nuc-struguri sau ananas si boia de ardei au gasit rapid o multime mare de fani in Austria. Si in Germania, Zotter inregistreaza de ani de zile rate de crestere de doua cifre. Pe de o parte, acest lucru se datoreaza conceptului calitativ al lui Zotter: Toate ingredientele trebuie sa provina din agricultura ecologica. Si, de asemenea, au fost comercializate echitabil, ceea ce este garantat de sigiliul FairTrade de pe ambalaj. Mai presus de toate, insa, gustul ciocolatei este cel care incanta cumparatorii. Reteta ta foarte speciala, misterioasa.

Pana si aztecii pretuiau atat de mult cacao, incat o foloseau ca mijloc de plata. Un sclav a costat o suta de fasole – randamentul de la aproximativ cinci fructe. Chiar si dupa abolirea sclaviei, aceasta cacao originala azteca, criollo, este considerata a fi extrem de pretioasa. Si atunci, ca acum, este o raritate. Deoarece Criollo aduce doar recolte foarte mici, este sensibil si susceptibil la boli. Cei care vor sa supravietuiasca cresc alte soiuri.

Cand Sepp Zotter o intalneste pe Waslala

imagine

De ani de zile, Sepp Zotter cauta producatori din America Centrala care sunt dispusi sa furnizeze cacao organic de inalta calitate pentru bani buni. Si sa ridice macar un mic contingent de plante Criollo. Pentru ca Criollo este secretul ciocolatei Zotter. Nicaragua parea initial exclusa. Din cauza lungului razboi civil, a administratiei persistente corupte si a infrastructurii catastrofale, tara isi pierduse accesul la comertul mondial. Cativa fermieri care inca produceau cacao au facut acest lucru pentru pietele locale – si de o calitate deosebit de slaba. Dar in comunitatea montana Waslala, in mijlocul junglei din centrul Nicaragua, la opt ore de jeep-uri accidentate de capitala Managua, a existat un al doilea fluture care a batut din aripi.

Erau campesinos disperati, fermieri care s-au unit pentru a forma cooperativa de productie Acawas. O cooperativa agricola care a fost sustinuta cu know-how, personal si fonduri din ajutorul austriac pentru dezvoltare. Monoculturile, pasunatul excesiv si eroziunea solului facusera terenul campesinilor – daca mai aveau unele dupa razboiul civil – in mare parte inutilizabil. Restul a fost facut de daunatori, scaderea preturilor si ciclonii tropicali. Dona Sixta a fost si ea una dintre disperati. Ea si familia ei de zece persoane au scapat din nou si din nou de hoardele de soldati, care in zona din jurul Waslala se invecineaza cu un miracol. Dar nu mai aveau nimic. La Acawas, a invatat sa se diversifice. Deci nu numai pentru a cultiva cafea, ci si legume si fructe precum fasole, banane, Mango si Yucca. Ea a invatat ce sa planteze pentru a evita eroziunea temuta a solului. Si nu mai aducea recolta pe piete in zilele marsurilor de magar, ci o livra la cooperativa la un pret fix. Si cu sprijinul organizatiei austriece Horizont3000, ea s-a ocupat de vanzarile ulterioare.

Cand Sepp Zotter a devenit interesat de cacao din Nicaragua, a dat peste Acawas. Si cand familia Acawa a inceput sa fie interesata de comertul local, au dat peste Sepp Zotter – si FairTrade. Si Dona Sixta a plantat primele plante Criollo in podeaua umeda a padurii tropicale, sus, pe muntele ei.

imagine

Anticapitalismul este o atitudine intelectuala despre care cel putin Banca Mondiala nu banuieste complet. Unul dintre cele mai recente studii ale ei, care se refera la organizatia internationala, non-profit FairTrade, este cu atat mai credibil. Potrivit Bancii Mondiale, proiectele lor au avut acum un impact pozitiv asupra dezvoltarii economice si sociale in asa-numitele zone inapoiate ca si investitiile megacorporatiilor. FairTrade nu preia niciun ban si nu plateste niciunul. Organizatia certifica doar comertul echitabil intre micii proprietari din tarile in curs de dezvoltare si cumparatori din tarile industrializate. Cu conditia ca ambii parteneri sa indeplineasca criteriile exigente ale comertului echitabil. Ca clientii precum Sepp Zotter trebuie sa plateasca furnizorilor de materii prime preturi corecte, astfel incat sa poata asigura supravietuirea lor, este cunoscut. Acesta este avantajul economic al unui sigiliu FairTrade pentru micii proprietari din intreaga lume. Ceea ce este mai putin cunoscut este ca comertul echitabil impune si fermierilor cerinte. Si tocmai aceste cerinte aduc schimbari sociale pe termen lung. www.khanbogdcourt.gov.mn De exemplu, campesinos trebuie sa fie organizati ca o cooperativa.



  • www sport
  • program protv azi
  • descopera
  • hero fiennes tiffin
  • yt converter
  • amazon romania
  • debridat
  • forge
  • e jobs
  • toyota corola
  • kakashi
  • tunsori baieti
  • remi
  • porno hd
  • xnxxx
  • gazeta
  • rezultate fotbal ieri
  • simpatie
  • litera
  • ostropel de pui





Actiunea democratica si egalitatea pentru fiecare membru sunt strict prescrise in comertul echitabil. De asemenea si mai ales pentru femei. Intr-o tara macho precum Nicaragua, unde o femeie este mai putin decat un cal, asa ceva este greu de invatat. La fel de dificila ca si interzicerea absoluta a muncii copiilor. Dar cei care isi trimit fetitele la camp in loc de la scoala nu vor primi un sigiliu. Ceea ce este mai putin cunoscut este ca comertul echitabil solicita fermierilor. Si tocmai aceste cerinte aduc schimbari sociale pe termen lung. De exemplu, campesinos trebuie sa fie organizati ca o cooperativa. Actiunea democratica si egalitatea pentru fiecare membru sunt strict prescrise in comertul echitabil. De asemenea si mai ales pentru femei. Intr-o tara macho precum Nicaragua, unde o femeie este mai putin decat un cal, asa ceva este greu de invatat. La fel de dificila ca si interzicerea absoluta a muncii copiilor. Dar cei care isi trimit fetitele la camp in loc de la scoala nu vor primi un sigiliu. Ceea ce este mai putin cunoscut este ca comertul echitabil impune si fermierilor cerinte. Si tocmai aceste cerinte aduc schimbari sociale pe termen lung. De exemplu, campesinos trebuie sa fie organizate ca o cooperativa. Actiunea democratica si egalitatea pentru fiecare membru sunt strict prescrise la comertul echitabil. De asemenea si mai ales pentru femei. Intr-o tara macho precum Nicaragua, unde o femeie este mai putin decat un cal, asa ceva este greu de invatat. La fel de dificila ca si interzicerea absoluta a muncii copiilor. Dar cei care isi trimit fetitele la camp in loc de la scoala nu vor primi un sigiliu. De exemplu, campesinos trebuie sa fie organizati ca o cooperativa. Actiunea democratica si egalitatea pentru fiecare membru sunt strict prescrise in comertul echitabil. De asemenea si mai ales pentru femei. Intr-o tara macho precum Nicaragua, unde o femeie este mai putin decat un cal, asa ceva este greu de invatat. La fel de dificila ca si interzicerea absoluta a muncii copiilor. Dar cei care isi trimit fetitele la camp in loc de la scoala nu vor primi un sigiliu. De exemplu, campesinos trebuie sa fie organizati ca o cooperativa. Actiunea democratica si egalitatea pentru fiecare membru sunt strict prescrise in comertul echitabil. De asemenea si mai ales pentru femei. Intr-o tara macho ca Nicaragua, unde o femeie este mai putin decat un cal, asa ceva este greu de invatat. La fel de dificila ca si interzicerea absoluta a muncii copiilor. Dar cei care isi trimit fetitele la camp in loc de la scoala nu vor primi un sigiliu.

Pana acum, au mancat doar daca au nesocotit drepturile.

Ines Mendoza, o tanara economista din viitoarea Costa Rica, ii sfatuieste pe campesinos cu privire la procesul lor de certificare in numele FairTrade. Poate explica bine. Ea incearca sa faca neintelesul de inteles. Pentru ca nu este deloc usor de transmis oamenilor infometati ca exista oameni bogati care mananca un produs numai daca acesta a fost produs corect din punct de vedere politic. Nu este usor sa le explici ce este corectitudinea politica in ochii bogatilor. Si nu este deloc usor sa raspunzi la intrebarea de ce acum este vazut dintr-o data ca un argument de vanzari castigator. Pana acum, fermierii trebuiau sa afle ca nimanui nu ii pasa daca mor de foame, mor de febra sau au fost batuti pana la moarte de soldati. Pana acum trebuiau sa afle ca aveau ce manca doar daca nu tin cont de drepturile copiilor si ale sotiilor lor. Pana acum au trebuit sa afle ca drepturile omului erau intotdeauna cele ale celor mai puternici. Deci ar trebui sa fie invers?

Boabele de cacao trebuie sa aiba un gust mai bun decat inainte. Pentru a face acest lucru, trebuie cultivate noi soiuri. Iar fasolea ar trebui acum pastrata in cutii de lemn la o temperatura constanta zile dupa recoltare, astfel incat sa poata fermenta si sa-si dezvolte aroma fina de ciocolata. Astfel de afirmatii au mai mult sens. Pentru ca albii din natiunile industrializate sunt rasfatati. Totusi, acesta nu este un secret aici.

Produsele FairTrade sunt o placere

De fapt, produsele agricole sigilate de FairTrade cuceresc din ce in ce mai multe cote de piata mondiala – pentru ca sunt o placere. Motivele pentru aceasta sunt diverse. Produsele Fairtrade nu provin din productie de masa. Cele mai multe dintre ele sunt de o calitate remarcabila, deoarece producatorii lor tin la ei – tocmai pentru ca au un pret rezonabil. Si sunt de obicei fara reziduuri.

imagine

Dona Sixta clatina din cap doar atunci cand o intrebi despre pesticide sau ingrasaminte: intr-adevar nu isi poate permite asta. Nevoia unuia este virtutea altuia. Asa functioneaza viata umana impletita. Si odata cu ea economia globala. Dar proclamarea acestei intelepciuni complicate nu este scopul angajatilor FairTrade care au urcat pe dealul verde al Dona Sixta in acea zi. Nici macar ca Sepp Zotter nu este acum multumit de mostrele de cacao de la Waslala. Dona Sixta va primi de la el peste 700 de dolari pentru recolta ei. Il va putea folosi pentru a cumpara un bandaj de tifon si niste iod daca isi rupe din nou degetele cu o maceta. Ea va putea angaja un muncitor sezonier care sa dea o mana de ajutor. Pentru ca treptat isi observa varsta. Si poate ca va intretine unul dintre fiii ei cu o educatie. Acesta este un mare progres. Dar speranta este chiar mai mare decat progresul. Si acesta este exact mesajul oamenilor FairTrade, care acum vad cu totii pentru prima data in viata lor ce munca grea este sa recoltezi cacao: exista in sfarsit speranta. Cel putin atata timp cat consumatorii din Europa sunt dispusi sa plateasca bine pentru ciocolata exceptional de buna. kino-studio.ru

Text: Katja Juhrend <br/> <br/> Fotografii: Kimmo Lehton

#Subiecte

  • cacao
  • America Centrala
  • Nicaragua
  • fluture
  • Razboi civil
  • Banca Mondiala
  • Stiria
  • Austria
  • Germania
  • ambalaj