„Starea de fermecare este una de certitudine”, a scris Auden in cartea sa obisnuita. „Cand suntem fermecati, nici nu credem, nici nu ne indoim, nici nu negam: stim , chiar daca, ca si in cazul unui fermecator fals, cunoasterea noastra este autoamagirea.” Nicaieri nu este capacitatea noastra de fermecare si nici capacitatea noastra de autoamagire, mai mare decat in ​​dragoste – regiunea experientei umane, unde calea catre adevar este cel mai obstructionata de zarva rationalizarii si unde este cel mai probabil sa fim rapiti de propriul nostru deliruri delicioase. Acolo este dificil peren sa stim ce ne dorim cu adevarat; dificil de diferentiat intre iubire si pofte; dificil sa nu cedam tendintei noastre de a idealiza periculos; dificil de reconciliat apropierea necesara intimitatii cu distanta psihologica necesara dorintei. matrimoniale publi24 galati

Atunci, cum stim cu adevarat ca iubim o alta persoana?

Asta este ceea ce Martha Nussbaum, pe care eu o consider in continuare cea mai convingatoare filozofa a timpului nostru, examineaza in cartea ei din 1990 Love’s Knowledge: Essays on Philosophy and Literature ( biblioteca publica ) – cutia de nisip in care Nussbaum a elaborat ideile care ar deveni, deceniu mai tarziu, tratatul ei incisiv asupra inteligentei emotiilor.

Martha Nussbaum

Proiectand un fel de teorema de incompletitate a adevarului inimii, Nussbaum scrie:

Ne inselam despre iubire – despre cine; si cum; si atunci cand; Si vremea. De asemenea, descoperim si ne corectam auto-inselaciunile. Fortele care fac atat pentru inselaciune, cat si pentru demascare sunt diferite si puternice: pericolul de neegalat, nevoia urgenta de protectie si autosuficienta, necesitatea opusa si egala de bucurie, comunicare si conexiune. caut un site serios de matrimoniale Oricare dintre acestea poate servi fie adevar, fie falsitate, asa cum cere ocazia. Dificultatea devine atunci: cum in mijlocul acestei confuzii (si incantare si durere) stim ce viziune despre noi insine, ce parti din noi insine sa avem incredere? Ce povesti despre starea inimii sunt cele de incredere si care fictiunile inselatoare? Ne gasim sa ne intrebam unde, in aceasta pluralitate de voci discordante cu care ne adresam pe noi insiva pe acest subiect de interes peren, este criteriul adevarului? (Si ce inseamna aici sa cauti un criteriu aici? Ar putea oare sa se ceara acest lucru un instrument de autoamagire?)

Cu un ochi spre Cautarea timpului pierdut a lui Proust si tema centrala a modului in care intelectul nostru ne orbeste de intelepciunea inimii, Nussbaum contempla natura acelor experiente „in care tesutul auto-protector al rationalizarii este intr-un moment taiat. , ca si cum ar fi cutitul unui chirurg ”: protagonistul lui Proust, Marcel, s-a convins rational ca nu mai iubeste pe iubita sa, Albertine, ci este jolit sa se confrunte cu falsitatea rationalizarii la primirea vestilor despre moartea ei; in socul intristarii sale intense, el castiga instantaneu cunostintele, mult mai adanci si mai sinuoase decat cele ale intelectului, pe care le-a iubit, de fapt, pe Albertine.

Intr-un testament al afirmatiei lui Proust ca „sfarsitul intelepciunii unei carti ni se pare ca doar inceputul nostru”, scrie Nussbaum:

Proust ne spune ca genul de cunoastere a inimii de care avem nevoie in acest caz nu ne poate fi dat de stiintele psihologiei sau, intr-adevar, de vreun fel de utilizare stiintifica a intelectului. matrimoniale lezbiene Cunoasterea inimii trebuie sa vina din inima – din si in durerile si dorul ei, raspunsurile ei emotionale.

Ilustratie dintr- un ABZ de dragoste , ghidul danez preferat al vintage-ului pentru sexualitate al lui Kurt Vonnegut

O astfel de conceptie a cunoasterii iubirii, sigur, este radical impotriva traditiei intelectuale indelungate a rationalismului care se intinde de la Platon la Locke ca un sir enorm de ratiune care joaca o singura nota, surda la complexitatea simfonica a universului emotional. Opinia proustiana solicita refacerea nuantei pierdute. Aratand catre „pseudotrutele intelectului”, Nussbaum revizuieste situatia lui Marcel, in care intelectul a impus un sentiment iluzoriu de ordine si structura asupra entropiei emotiilor:

Socul pierderii si ingrijirea insotitoare a durerii ii arata ca teoriile sale erau forme de rationalizare auto-inselatoare – nu numai falsedespre starea lui, dar si manifestari si complici ai unui reflex de a nega si inchide vulnerabilitatile cuiva pe care Proust le gaseste a fi foarte adanci in toata viata umana. matrimoniale bucuresti mature Forma primara si cea mai omniprezenta a acestui reflex este vazuta in operatiunile obisnuintei, care face ca durerea vulnerabilitatii noastre sa fie tolerabila pentru noi ascunzand nevoia, ascunzand particularitatea (de aici si vulnerabilitatea la pierdere), ascunzand toate trasaturile provocatoare de durere ale lumii. – pur si simplu ne-a obisnuit cu ei, morti cu atacurile lor. Cand suntem obisnuiti cu ei, nu ii simtim si nu le dorim in acelasi mod; nu mai suntem atat de dureros de afectati de esecul nostru de a le controla si detine. Marcel a reusit sa concluzioneze ca nu este indragostit de Albertine, in parte pentru ca este obisnuit cu ea. matrimoniale android Calmul lui, cercetarea intelectuala metodica nu are putere pentru a disloca aceasta „divinitate de vis, atat de atarnata de fiinta cuiva, fata ei neinsemnata atat de incrustata in inima cuiva.” Intr-adevar, nu reuseste sa distinga distinctia atat de importanta intre chipul obisnuintei si adevarata fata a inimii.

Nussbaum considera cum dependenta noastra excesiva de intelect pentru claritate despre iubire produce in schimb un fel de miopie:

Relatarea psihologiei intelectului ii lipseste tot simtul proportiei, profunzimii si importantei .. publi 24 matrimoniale lugoj . [O astfel de] analiza cost-beneficiu a inimii – singura evaluare comparativa a carei intelect, de la sine, este capabil – este obligata, sugereaza Proust, sa rateze diferentele de adancime. Nu numai sa le lipseasca, ci si sa le impiedice recunoasterea. Analiza cost-beneficiu este o modalitate de a te mangaia pe sine, de a te controla prin a pretinde ca toate pierderile pot fi compensate cu cantitati suficiente de altceva. eveniment iasi matrimoniale Aceasta stratagema se opune recunoasterii iubirii – si, intr-adevar, iubirii in sine.

[… anunturi matrimoniale monitorul de galati ]

Pentru a elimina obstacolele atat de puternice aduse adevarului, avem nevoie de instrumentul care este „cel mai subtil, cel mai puternic, cel mai potrivit pentru intelegerea adevarului”. Acest instrument ne este dat in suferinta.

La jumatate de secol dupa ce Simone Weil si-a facut un caz convingator pentru motivul pentru care suferinta este o forta de clarificare mai mare decat disciplina intelectuala, Nussbaum examineaza acest antidot la autoamagirea intelectului citand direct de la Proust:

Inteligenta noastra, oricat de lucida, nu poate percepe elementele care o compun si raman nespetuite atat timp cat, din starea volatila in care exista in general, un fenomen capabil sa le izoleze nu le-a supus primelor etape de solidificare. M-am inselat gandind ca pot vedea clar in propria mea inima. matrimoniale horezu valcea Dar aceasta cunoastere, pe care mi-ar fi dat-o cele mai stricte perceptii ale mintii, mi-a fost adusa acum, dura, stralucitoare, ciudata, ca o sare cristalizata, de reactia brusca a durerii.

Un element central al acestei metode de cautare a adevarului este ceea ce Nussbaum numeste catalepsis – „o conditie de certitudine si incredere de la care nimic nu ne poate dezlipi”. A fi cataleptic – din grecescul kataleptike , derivat din verbul katalambanein , insemnand „a prinde”, „a intelege ferm” – inseamna a avea o intelegere ferma a realitatii. Dar, desigur, antinomia implicita este ca, deoarece realitatea este in mod inerent alunecoasa, fie fermitatea unei asemenea catalepse, fie conceptia ei despre realitate este falsa. pibli24 matrimoniale

Observand punctul de vedere al filosofului grec pre-socratic, Zeno, ca dobandim cunoasterea adevarului inimii prin impresii puternice care provin direct din realitate, Nussbaum revine la Marcel lui Proust:

Impresia [ca il iubeste pe Albertine] vine asupra lui Marcel, nevazut, neanuntat, necontrolat … Surpriza, particularitatea vie si intensitatea calitativa extrema sunt caracteristici ascunse sistematic de functionarea obisnuintei, forma principala de autoamagire si auto-ascundere . matrimoniale soferi de tir Ceea ce are aceste caracteristici trebuie sa fi scapat de actiunile autoamagirii, trebuie sa fi venit din realitatea insasi.

Observam, in sfarsit, ca durerea in sine a acestor impresii este esentiala pentru caracterul lor cataleptic. Scopul nostru principal este sa ne mangaiem, sa ne calmam durerea, sa ne acoperim ranile. Atunci ceea ce are caracterul durerii trebuie sa fi scapat de aceste mecanisme de confort si ascundere; atunci trebuie sa provina din adevarata natura neincetata a conditiei noastre. anunturi gratuite matrimoniale bucuresti

Ilustratie de Julie Paschkis de la Pablo Neruda: Poetul poporului de Monica Brown

Si totusi exista o alta posibilitate mai dimensionala. Nussbaum scrie:

Pentru stoic, impresia cataleptica nu este pur si simplu o cale catre cunoastere; aceasta este cunoasterea. Nu se indreapta dincolo de sine catre cunoastere; ea merge sa constituie cunoastere. (Stiinta este un sistem alcatuit din katalepseis . pustoaice matrimoniale ) Daca urmam cu strictete analogia, atunci descoperim ca cunoasterea iubirii noastre nu este rodul impresiei suferintei, un fruct care, in principiu, ar fi fost separat de suferinta. . Suferinta in sine este o bucata de cunoastere de sine. Inraspunzand la o pierdere cu suparare, ne intelegem dragostea. matrimoniale argeș Iubirea nu este un fapt separat despre noi, care este semnalat de impresie; impresia dezvaluie iubirea prin constituirea ei. Iubirea nu este o structura din inima care asteapta sa fie descoperita; este intruchipat in, alcatuit din experiente de suferinta.

[.. anunturi matrimoniale in bihor .]

Marcel este adus, apoi, de si in impresia cataleptica, la o recunoastere a iubirii sale. Exista aici elemente atat de descoperire, cat si de creatie, atat la nivel particular, cat si la nivel general. Dragostea de Albertine este descoperita si creata. matrimoniale barbati bistrita Se descopera ca in acel obicei si intelect se ascundeau de la Marcel o afectiune psihologica pregatita pentru suferinta si ca … trebuia doar sa fie afectata usor de catalizator pentru a se transforma in dragoste. anunturi zalau matrimoniale

• matrimoniale brigitte_sense
• publi24 matrimoniale turda
• club gay matrimoniale
• matrimoniale suceava barbati
• matrimoniale romania baia mare
• matrimoniale femei cu poze iasi
• matrimoniale rasnov brasov
• matrimoniale publi24 satu mare
• fete matrimoniale
• matrimoniale resit
• olx matrimoniale alba
• olex matrimoniale
• cta.ro matrimoniale
• matrimoniale petrila
• site matrimoniale moldova
• anunturi gratuite brasov matrimoniale
• evenimentul de suceava matrimoniale
• matrimoniale bucuresti baneasa
• matrimoniale piata de la a la z
• matrimoniale casatorii dolj

Este creata, pentru ca iubirea negata si reprimata cu succes nu este tocmai iubirea. In timp ce el nega agitat ca el o iubea, pur si simplu nu o iubea. La nivel general, din nou, Marcel descopera si adopta o trasatura de baza permanenta a starii sale, si anume nevoia, foamea de posesie si completitudinea. Si asta a fost intr-un sens inainte de pierdere, pentru ca din asta este facuta viata umana. public24 satu mare matrimoniale Dar negand-o si reprimandu-l, Marcel a devenit temporar auto-suficient, inchis si instrainat de umanitatea sa. Durerea pe care o simte pentru Albertine ii ofera acces la starea sa de baza, fiind un caz al acestei conditii si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. publi 24 matrimoniale mures gay Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. Dar negand-o si reprimandu-l, Marcel a devenit temporar auto-suficient, inchis si instrainat de umanitatea sa. Durerea pe care o simte pentru Albertine ii ofera acces la starea sa de baza, fiind un caz al acestei conditii si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. matrimoniale fete valcea Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. Dar negand-o si reprimandu-l, Marcel a devenit temporar auto-suficient, inchis si instrainat de umanitatea sa. Durerea pe care o simte pentru Albertine ii ofera acces la starea sa de baza, fiind un caz al acestei conditii si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. matrimoniale sibiu detoatepentrutoti Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. si instrainat de umanitatea sa. google matrimoniale Durerea pe care o simte pentru Albertine ii ofera acces la starea sa de baza, fiind un caz al acestei conditii si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. publi24 matrimoniale moinesti si instrainat de umanitatea sa. Durerea pe care o simte pentru Albertine ii ofera acces la starea sa de baza, fiind un caz al acestei conditii si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. anunturi matrimoniale telegraf Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. letto matrimoniale senza materasso Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. si niciun astfel de caz nu a fost prezent cu un moment inainte. Inainte de suferinta, el era intr-adevar inselat de sine – atat pentru ca nega o caracteristica structurala generala a umanitatii sale, cat si pentru ca respingea disponibilitatea speciala a sufletului sau de a simti dragoste fara speranta pentru Albertine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine. Se afla la un pas de precipitatie si a crezut ca era sigur in rationalitate. Dar cazul sau ne arata la fel de bine cum negarea cu succes a iubirii este disparitia (temporara) si moartea iubirii, cum inselaciunea de sine poate viza si aproape atingerea schimbarii de sine.

Acum vedem exact cum si de ce relatarea lui Marcel despre cunoasterea de sine nu este o rivala simpla a contului intelectual. Ne spune ca relatarea intelectuala a fost gresita: gresit despre continutul adevarului despre Marcel, gresit despre metodele adecvate pentru obtinerea acestei cunostinte, gresit si despre ce fel de experienta este si despre persoana care cunoaste. Si ne spune ca a incerca sa intelegem iubirea intelectual este un mod de a nu suferi, de a nu iubi – un rival practic, o stratagema de fuga.

Arta lui Salvador Dali pentru o editie rara a Divinei Comedii a lui Dante

Si totusi aceasta notiune de a masura dragostea in functie de gradul de suferinta pare a fi o patologie particulara a inimii umane – ar putea, cere Nussbaum, intristarea lui Marcel pentru pierderea Albertinei sa fie o dovada nu a iubirii sau, cel putin, nu numai a iubirii, ci a durere sau frica sau o alta constelatie de contexte? Ea scrie:

Relatia lui Marcel cu stiinta cunoasterii de sine incepe acum sa para mai complexa decat banuiam. Am spus ca incercarea de a intelege iubirea intelectual a fost un mod de a evita iubirea. Am spus ca in impresia cataleptica exista recunoasterea propriei vulnerabilitati si a incompletitudinii, un sfarsit al zborului nostru din noi insine. Dar nu este oare intreaga idee de a-si baza iubirea si cunostintele pe impresiile cataleptice o forma de zbor – de la deschidere la celalalt, de la toate acele lucruri indragostite pentru care nu exista de fapt un anumit criteriu? Oare intreaga sa intreprindere nu este doar o expresie noua si mai subtila a furiei pentru control si nevoia de posesie si certitudine, negarea incompletitudinii si a nevoii care a caracterizat proiectul intelectual? Nu-i este inca foame de stiinta vietii?

Notand contrastul dintre reciprocitatea iubirii si asimetria infatuarii – la urma urmei, confruntarea lui Marcel a sentimentelor sale pentru Albertine nu necesita deloc participarea ei si poate fi condusa ca o activitate complet solitara – Nussbaum adauga:

Ceea ce simte Marcel este un gol sau lipsa in sine, o rana deschisa, o lovitura la inima, un iad in interiorul sau. Toate acestea sunt cu adevarat dragoste de Albertine?

[…]

Inima si mintea altuia sunt de necunoscut, chiar neaprobabile, cu exceptia fanteziilor si proiectiilor care sunt cu adevarat elemente din viata cunoasterii, nu a celeilalte.

Protagonistul lui Proust ajunge el insusi la aceasta concluzie:

Am inteles ca dragostea mea era mai putin o dragoste pentru ea decat o dragoste din mine … Nefericirea fiintelor nu este pentru noi altceva decat vitrine utile pentru continutul propriilor noastre minti.

And yet this conclusion, Nussbaum argues, is but a form of self-protection — in denying one’s porousness to the other and instead painting love as a curious relationship with oneself, it bolsters the illusion of self-sufficiency as a hedge against the suffering which love entails. Such a conception is ultimately a form of self-delusion masking the true nature of love and what Nussbaum calls its “dangerous openness.” Reflecting on Proust’s ultimate revelation, she writes:

Love … is a permanent structural feature of our soul.

[…]

The alternations between love and its denial, suffering and denial of suffering … constitute the most essential and ubiquitous structural feature of the human heart. In suffering we know only suffering. We call our rationalizations false and delusive, and we do not see to what extent they express a mechanism that is regular and deep in our lives. But this means that in love itself we do not yet have full knowledge of love — for we do not grasp its limits and boundaries. Sea creatures cannot be said to know the sea in the way that a creature does who can survey and dwell in both sea and land, noticing how they bound and limit one another.

Love’s Knowledge is a revelatory read in its totality. Complement it with Adam Phillips on the interplay between frustration and satisfaction in love, Erich Fromm on mastering the art of loving, Alain de Botton on why our partners drive us mad, and Esther Perel on the central paradox of love, then revisit Nussbaum on anger and forgiveness, agency and victimhood, the intelligence of the emotions, and how to live with our human fragility.