Sleater-Kinney: No Cities in Love


Acum este momentul: rupand deceniul de relativa tacere care a urmat prodigiului final al lui Sleater-Kinney, The Woods din 2005  , fetele sunt din nou in oras. matrimoniale gratuite strainatate Am ajuns la reevaluarea critica si am sarbatorit reintoarcerea celor mai venerate salvatoare feministe ale muzicii rock’n’roll american. anunturi matrimoniale din republica moldova Este anul 2015 si ne uitam la inteleptul al optulea album al lui Sleater-Kinney – exact 50 de ani indepartati de la nasterea „Respectului”, exact 40 de ani indepartati de la nasterea lui Horses , exact 30 de ani indepartati de cand Kim Gordon striga pentru prima data „oameni curajosi fugi de mine ”in desertul Mojave, la exact 20 de ani indepartat din Sleater-Kinney, un avertisment primordial, insurectionist, a tras din margini. publik matrimoniale Inca de atunci, i-am avut pe Corin Tucker, Carrie Brownstein si Janet Weiss sa ne asculte haosul societal si zeitistul progresiv: agitatie incurcata, norme pumelate, ingeniozitate principiala, sublimitate, tristete, frictiune, lovituri. matrimoniale intorsura buzaului

In zilele noastre, exista o idee predominanta ca nu ar trebui sa dorim ca trupe atat de epocale precum Sleater-Kinney sa se reuneasca, pentru ca de ce sa pacaleasca legenda „Cea mai buna trupa din lume” si o serie de sapte albume perfect ascendenta? Dar daca vreo trupa din ultimele doua decenii a dovedit ca are intelectul, scepticismul si capacitatea emotionala pentru a merita acest lucru – pentru a mentine viata – este Sleater-Kinney. matrimoniale slanic prahova Nu exista orase de iubiteste o forta dezarmanta si eliberatista care se potriveste cu canonul Sleater-Kinney. matrimoniale romania zalau Ferventismul de stanga politica a fost implicit pentru acest trio-nascut la Olympia de cand au inversat pentru prima data „More than a Feeling” din Boston intr-un compus din 1994 si care continua si aici; avem nevoie disperata de asta. matrimoniale rădăuți Este uimitor faptul ca o trupa radicala punk de bricolaj ar putea creste si continua cu aceasta demnitate si cu multe coruri imposibil de daramate. registrul national al regimurilor matrimoniale bucuresti Niciun Pistol, Ramone sau mutatia nefericita a steagului negru nu ar fi putut face acest lucru. az.ro matrimoniale galati

Necesitatea schimbarii – virtutea creatoare a extragerii si repornirii acesteia – ramane o directie cruciala a ADN-ului lui Sleater-Kinney. regimuri matrimoniale referat Acestea sunt inca ele: trope de rock clasic redus, resuscitate cu urgenta punk, brute si zimtate ca niste bobine de compresie cristale Marque Moon . matrimoniale barbati spania Baiatul masiv al lui Weiss este inca inima palpitanta a trupei, pompand sangele lui Sleater-Kinney. matrimoniale mulatra Dar Brownstein a spus ca au inceput sa gaseasca „o noua abordare a trupei” si ca acest lucru este valabil pentru No Cities to Love . matrimoniale anuntul24 Nu este mai putin empatic si corporal decat clasicii punk Call the Doctor si Dig Me Out . intalniri relatii matrimoniale Spre deosebire de ultimele lor doua albume de monstruos rock de lupta, No Cities to Lovepastreaza doar elementele cele mai captivante – daca Sleater-Kinney il ia inca pe Joey Ramone ca ghid spiritual, acesta este rachetele lor mature, ascutite si cu sunet curat pentru Rusia. matrimoniale prahova publi  Catchy ca dracu atotcuprinzator, este cel mai accesibil album fata-in-spate al lui Sleater-Kinney, infatisandu-si dragostea omniprezenta de pop-ul new wave cu coruri aerodinamice care se muleaza si se muleaza, strigate enorm si gafaite si cantate cu un drawl-dead-cool. matrimoniale botosan Albumul are viata deosebita a muzicii care este creata si sfasiata dintr-un grup chiar in acest moment – temperat, dar cu un abandon salbatic care vine cu cascarea si apoi liber. poze pula matrimoniale

Ca intotdeauna, empatia este sursa de energie regenerabila a lui Sleater-Kinney. matrimoniale hiv Intotdeauna au facut un fel de muzica populara – cantece ale unor oameni adevarati – si „Eticheta pretului” de deschidere este un exemplu cinstit in acest sens, alimentat de responsabilitatea materna a lui Tucker. public24 pitesti matrimoniale In detaliu concret, descrie lupta unei familii de clase muncitoare in contextul capitalismului american si al crizei financiare (aceasta reprezinta costurile ridicate ale preturilor mici). matrimoniale baia mare 2018 Dinamica puterii din viata reala patrunde  fara orase, printre liniile sintetice cauciucate ale „Fangless” altfel veninoase (despre care stiu ca vor infricosa o pereche de puristi punk-to-bone, cum ar fi usturoiul elimina raul) si anchiosul post-hardcore de „No Anthems”, care Albini ar fi putut produce. matrimoniale breaza ph



  • matrimoniale brasov cupluri
  • matrimoniale-
  • site matrimoniale german
  • matrimoniale uk barbati
  • matrimoniale casatorie femei tulcea
  • femei grase matrimoniale
  • pub 24 oradea matrimoniale
  • matrimoniale romania 2015 braila
  • matrimoniale fagaras femei
  • matrimoniale timisoara publivest
  • matrimoniale femei din tg mures
  • conturi de matrimoniale
  • matrimoniale animale
  • publi24 giurgiu matrimoniale
  • anunturi matrimoniale prietenii casatorii
  • femei matrimoniale suceava
  • site-uri matrimoniale barbati
  • matrimoniale m ciuc
  • sex matrimoniale mangalia
  • matrimoniale lesbiane





Cu privire la glamy „Iubirea Gimmei”, Tucker doreste pur si simplu mai mult din acea cuvant cu patru litere pentru fete si straini (pare ca isi doreste, in cuvintele lui de Beauvoir, „ca fiecare viata umana sa fie pura libertate transparenta”). matrimoniale bistrita barbati Intre timp, Brownstein canta unele dintre cele mai eliptice si oblice versuri ale carierei sale: „Am fost ademenit de diavol . matrimoniale publi24 braila . agentii matrimoniale brasov . site-uri de matrimoniale romania gratuit Voi alege pacatul pana cand voi pleca”, ea plange ca o samanta rea, inclestata si posedata. In momente mai usoare, este emotionant sa ii auziti pe Tucker si Brownstein la unison in centrul cantecului cantecului: “

Sleater-Kinney a inceput sa lucreze la  No Cities  in mod serios in jurul lunii mai 2012, spun ei, dar mai ales pe piesa titlurilor imnice si „Hey Darling” – primele doua melodii pe care le-au scris – puteti auzi ecouri din acea decada de pauza, o inflacarare. doar de  ce. Expresia titulara este suficient de abstracta, dar luand in considerare incompatibilitatea vocala a lui Brownstein cu golul turneu de viata-spectacol-van-spectacol – si liniile ei, aici, despre „un ritual de gol” – joaca ca o luare directa asupra realitatii complicate a trupei rock fara radacini si a tribului sau risipit. Pe „Hey Darling”, una dintre cele mai goale melodii ale lui Tucker devine o scrisoare adresata fanilor, motivand-o ascunzator: „Mi se pare singurul lucru / Care vine din faima este mediocritatea” si apoi „Uneori strigatul din camera / Face ma simt atat de singura “. Arzarea lenta a „Fadei”, cu atat mai aproape, se ocupa si de hiatul lui Sleater-Kinney. Tucker este ca o planta Robert, care isi prezinta gama cvasi-operativa supranaturala pe o piatra tare epica, cu cheie minora, trecand de la o balada cu voce slaba la o inflexiune inalta: “ No Cities ajunge la rescrierea feminista a  The Woods a grandoarei rock din anii ’70, si totusi nu suna nimic despre acea inregistrare. Discografia lui Sleater-Kinney este plina de cantece care ofera meta-comentarii despre ce inseamna sa fii femei care joaca rock; Niciun Oras nu este mai pur personal si explicit politic, dovezi suficiente ca in contextul familiei, varstei medii si a carierei multiple, este posibil sa existe totul.

Pentru prima oara in 21 de ani, Sleater-Kinney a scris un album fara o ruptura care se rasuceste in stomac; nici marturisiri nelinistite, despartiri fara suflare, sau iubiti pe moarte, fara „Lucruri bune”, „Inca o ora” sau „Dimensiunea iubirii noastre”. Dar prezic ca Sleater-Kinney va face ca mai multi oameni sa planga anul acesta ca niciodata – poate Lena Dunham, poate Meredith Graves Perfect Pussy, cu siguranta Fred Armisen (lacrimile sunt extrem de subiective si totusi afirmatia mea este fundamentata). „Ne spunem povesti pentru a trai”, a scris faimos Joan Didion si ne aliniem la naratiunile puternice ale marilor trupe din acelasi motiv. Melodiile lor ne ghideaza prin procesul nelinistit de a ne da seama cine suntem. Cautam semnificatie in ritm, cuplete si denaturare, si daca o trupa este intemeiata cu un scop la fel de mare ca Sleater-Kinney, ei ne incarca constiinta, ocupa spatiu in relatiile noastre, simbolizeaza ceea ce vrem sa devenim. Muzica lui Sleater-Kinney inca face asta. Ne spune – femei sau oricine s-a simtit vreodata mic si alterat – adevarul, ca chiar si cand lumea pare sa-l nege, nu suntem niciodata neputinciosi. Acum povestea continua; nu trebuia sa se termine.