Frica este profesia ei. Dr. Babette Renneberg este profesor de psihologie clinica si psihoterapie la Universitatea Libera din Berlin. Obiectivul ei de cercetare: tulburarile de anxietate. Au fost printre cele mai frecvente tulburari mentale din Germania chiar inainte de Corona, dar au devenit mai de actualitate de la pandemie.

BRIGITTE WOMAN: Cum traiesti aceasta perioada ca psihoterapeut?

Dr. Babette Renneberg: Suntem cu totii foarte preocupati de subiectul Corona – si din cauza raportarilor, uneori, inca intense. La nivel societal, acest tip de comunicare de criza este absolut necesar. La nivel personal, insa, de multe ori trezeste temeri puternice in multi. Noi, oamenii, tindem in mod natural sa ne concentram pe informatiile amenintatoare, acest lucru se aplica atat fricii de boala in sine, cat si posibilelor consecinte ale acesteia, cum ar fi somajul sau declinul economic. Se poate spune destul de clar ca riscul de a contracta Covid-19 este inca foarte scazut.

Semnificativ mai mica decat probabilitatea unui accident rutier mortal.

Dreapta. Aceasta este problema cand statisticile destul de calmante sunt impinse in fundal de raportari dramatice. Apoi creste riscul ca precautia intemeiata sa se transforme in panica disproportionata. In anumite circumstante, oamenii sunt, prin urmare, intr-un fel de alerta pentru o perioada mai lunga de timp si in cele din urma chiar se cearta despre hartia igienica. In cele mai multe cazuri, simptomele unei infectii sunt usoare. Apropo, pentru mine a fost la fel.

Cand ai nevoie de ajutor terapeutic cu anxietatea?

Facem diferenta intre anxietatea si tulburarile de anxietate. Frica nu este doar normala, ci este vitala. Ne protejeaza de caderile pe pante abrupte sau de alte pericole si, da, si de contaminare. Frica devine relevanta din punct de vedere medical si psihoterapeutic doar atunci cand persoana in cauza se confrunta cu suferinte severe si viata de zi cu zi este in mod clar restrictionata de frica.

Aveti un exemplu in acest sens?

Multi oameni au un anumit dezgust sau frica de paianjeni. Nu este neobisnuit. Totusi, daca ti-e frica sa nu parasesti apartamentul, ti-as recomanda sa apelezi la ajutor profesional si, ca prim pas, sa vorbesti cu medicul de familie sau cu un psihoterapeut despre asta. Regula aici este: cu cat mai repede, cu atat mai bine, astfel incat tulburarea de anxietate sa nu se raspandeasca. Este interesant, apropo, ca paianjenii fobici descopera de fapt imediat un paianjen atunci cand intra intr-o camera – spre deosebire de oamenii care nu au probleme cu animalele. Acest lucru ar putea fi dovedit prin experimente. Asa ca perceptia noastra se schimba odata cu fricile noastre, ne concentram mai mult pe obiecte neobisnuite si incontrolabile pentru noi – si din pacate tocmai acesta este motivul pentru care gasim mai des ceea ce cautam.

Si apoi?

Adesea urmata de o reactie fizica puternica in situatii de teama. Creierul nostru asigura eliberarea hormonilor de stres precum adrenalina, genunchii devin slabi sau fiecare muschi se tensioneaza pentru a putea scapa. Acest lucru poate duce la un atac de panica – si odata cu acesta simptome precum dificultati de respiratie, palpitatii, transpiratii, tremuraturi, greata si ganduri puternice de frica, cum ar fi: Acum mor! Un impuls relativ mic se poate transforma intr-o mare problema si foarte repede. Se poate ajunge atat de departe incat sa suni la medicul de urgenta doar pentru ca bataile inimii se schimba dintr-un motiv foarte banal.

Ce vrei sa spui?

Cand ma culc, bataile inimii se schimba automat, ceea ce in mod normal nici nu ne dam seama. Dar daca ati avut vreodata probleme cu inima, cum ar fi un atac de cord, puteti percepe aceasta schimbare diferit. Vorbim de atribuire, adica ceea ce atribuim unui obiect sau unei situatii: o persoana asociaza o inima care bate cu dragostea, in timp ce cealalta poate avea o problema grava de sanatate. Si reactia infricosatoare la ea – cu siguranta exista din nou ceva cu inima mea! – poate provoca reactii fizice atat de puternice.

Deci, cinema de cap.

Lucrul interesant este ca aceasta cascada ar putea fi teoretic schimbata din nou prin intermediul gandurilor. Pentru ca tocmai asta a pus in miscare reactia.

Ei spun, teoretic…

Da, pentru ca in practica este dificil sa te reglezi intr-o situatie atat de stresanta. Este adevarat ca gandurile au dus la aceasta povara. Dimpotriva, este greu de inteles sa realizezi ca gandurile calmante ar putea, la randul lor, sa conduca la usurare. Oricine a supravietuit deja unei boli grave sau unui accident de soarta poate avea tendinta de a activa raspunsul la frica mai repede decat altii intr-o situatie de criza precum Corona. Cu toate acestea, nu poate fi generalizat, pentru ca exista si oameni care devin si mai rezistenti la criza si mai putin anxiosi prin astfel de situatii – conform motto-ului: O pot face acum.

Ce ajuta impotriva fricii?

Studiile empirice arata ca tulburarile de anxietate raspund deosebit de bine la terapiile cognitiv-comportamentale, efectuate de psihoterapeuti instruiti si autorizati. Mai simplu, este vorba de a deveni clar gandurile, atitudinile si asteptarile tale si de a schimba tiparele de gandire stresante. Expunerea, cunoscuta si sub numele de terapie de expunere, joaca un rol major. Lucrezi impreuna cu persoana in cauza pentru a te expune in mod constient la situatiile de frica – cu scopul de a depasi frica. Sa urci un turn daca ti-e frica de inaltimi. Conditia prealabila pentru aceasta este o buna pregatire a etapelor de tratament. mynewsonline.ru Pacientul trebuie sa inteleaga foarte bine cum si de ce se efectueaza tratamentul in acest fel.

• masa bucatarie
• ziua îndrăgostiților
• audi q5
• zacusca de vinete
• hyundai kona
• kia sportage
• desene de colorat
• rucsac dama
• ion creanga
• filme tv azi
• amazon romania
• fan courier contact
• romania u21
• semne de circulatie
• horoscop neti sandu
• bibi
• australian open
• europa
• bbc
• digi sport live

Dar nu te poti infecta sau da faliment sub supraveghere terapeutica.

Nu. Dar poate fi util sa va ganditi la griji. Pas cu pas. Care este frica ta? Ca ma imbolnavesc de virus? Probabilitatea este acolo. Esti ingrijorat ca mori din cauza virusului? Nimeni nu poate exclude nici asta 100%. Ce atunci? Fii calm si constient de temerile tale si, la sfarsit, intreaba-te: Este aceasta frica de ajutor chiar acum? Schimba ceva in situatia actuala? Ce imi face ea A juca prin acest scenariu poate fi calmant, chiar si fara terapie. De asemenea, este vorba despre acceptarea faptului ca controlul suta la suta nu este posibil.

Cand ne confruntam cu fricile, acestea devin mai putine, practic se uzeaza – nu?

De fapt, multi experimenteaza tocmai asta: frica este un efort asupra corpului. Ne este ridicata atentia, hormonii de stres sunt eliberati, nivelul de tensiune este foarte ridicat. Organismul nostru nu poate face acest lucru la infinit. Dorinta este epuizata, exista un fel de feedback. Atunci chiar si atacurile de panica se opresc, de exemplu. Va puteti da seama acum ca traim cu virusul de cateva luni. Teama de a te imbolnavi grav sau de a muri este redusa in general. Am experimentat odata cea mai puternica turbulenta pe un avion. Timp de multe minute am crezut ca imi era doar frica. Apoi, dintr-o data, totul in mine s-a relaxat. Acesta este un exemplu clasic. Ne referim la acest moment ca acceptare radicala. Cand intelegem: „Indiferent ce fac, nu pot schimba situatia”,

Ce reactii aveti de la pacientii anxiosi dupa o terapie de succes?

Adesea exista o mare usurare – si in acelasi timp adesea regret profund cu privire la restrictiile pe care le-au acceptat de mult timp si la ceea ce le-a scapat din cauza fricii lor. Gandeste-te doar la oamenii care ies rar din casa, evita contactele sociale sau nu au calatorit niciodata departe din cauza fricii lor de a zbura. Ei simt adesea un mare castig in libertate prin recastigarea controlului asupra vietii lor.

Pot sa reapara temerile care au fost usurate?

Da. Nu putem interzice in mod fundamental fricile din viata noastra, tocmai pentru ca au si functii importante. Cei care anterior au fost afectati de frici severe sunt mai sensibili.

Oricum, de unde vine frica?

Nivelul nostru de tensiune variaza foarte mult de la o persoana la alta. Suntem adusi pe lume cu echipamente biologice. Deja de recunoscut la nou-nascuti: unii tipa mult, altii dorm. Gestionarea fricii se bazeaza partial pe acest temperament. In acelasi timp, experientele noastre si mediul respectiv in care traim joaca, de asemenea, roluri importante – si educatia noastra.

Te referi la parinti cu elicopter?

Da. Parintii vor sa-si protejeze copiii de pericol, asta e normal. Parintii foarte anxiosi si supraprotectori ar putea, totusi, sa-si impiedice descendentii sa invete abilitati importante si independenta. Copiii trebuie sa cada sau sa faca greseli, chiar daca asta ii doare si parintilor. Dar din aceasta copiii invata cum sa faca fata pericolelor reale si fricii.

Ce ne poate ajuta pe toti sa facem fata mai bine fricii?

Ar trebui sa tinem cont de faptul ca mediul nostru a devenit mai sigur – in loc sa ne concentram pe a face totul si mai sigur. Evaluarea fiecarui lucru mic ca fiind cu adevarat rau face o clasificare realista din ce in ce mai dificila. Dezvoltarea noastra sociala este, de asemenea, paradoxala. Ne dorim ca propria noastra securitate sa fie garantata din ce in ce mai mult – fara sa intelegem ca suntem de mult mai in siguranta decat oricand. Rata criminalitatii scade in mod demonstrabil. In acelasi timp, oamenii din Germania se inarmeaza cu sisteme de alarma si o licenta mica pentru arme. In 1980 au fost peste 13.000 de morti rutiere in Germania, astazi in jur de 3.000. Asta ne pune intrebarea de ce am nevoie de un SUV asemanator unui tanc la Berlin.

Dr. Babette Renneberg nu este preocupata doar de anxietate ca om de stiinta: ea inca lucreaza ca psihoterapeut, in special cu pacientii care sufera de anxietate si tulburari de personalitate.

Citind impotriva fricii  

„Frica nu este pentru lasi: iesirea mea din panica”:

Jurnalista Susanne Kaloff relateaza foarte personal si vesel despre tulburarea ei de anxietate si despre cum a reusit sa o scape (240 p., 16 euro, Fischer).

„Nu intrati in panica din cauza fricii! Intelegerea si infrangerea tulburarilor de anxietate”:

Cartea nu va aparea pana pe 9 noiembrie, dar este cu mult inainte in ceea ce priveste competenta autorilor Andreas Strohle si Jens Plag: Cei doi specialisti in psihiatrie si psihoterapie conduc Ambulatoriul de Anxietate de la Berlin Charite (250 de pagini, 20 de euro , Kailash).

„Frica, panica si ingrijorare”:

Pe psychologische-coronahilfe.de (o initiativa a Societatii Germane de Psihologie, printre altele) exista articolul cu o multime de informatii bine fundamentate si sfaturi concrete despre cum sa prevenim crizele emotionale in situatia actuala.

Doriti sa cititi mai multe despre acest subiect si sa faceti schimb de idei cu alte femei? Atunci aruncati o privire pe forumul „Feri, panica, fobii”  al comunitatii BRIGITTE  !

Obtineti BRIGITTE ca abonament – cu multe avantaje. netsport.ge Le poti comanda direct aici.

FEMEIE BRIGITTE 10/2020

#Subiecte

• Tulburare de anxietate
• psihoterapie
• Sa va binecuvanteze
• panica
• Ajutor